Neînţelese sunt căile naturii! În mod cu totul surprinzător pentru zona noastră, lebedele par să se simtă bine la barajul de la Ighiş, astfel că, şi în acestă toamnă, patru frumoase exemplare albe s-au aciuat provizoriu pe lac. Asta după ce prezenţa elegantelor păsări a mai fost semnalată şi în anii trecuţi. Specialiştii sunt de părere că prezenţa lebedelor la barajul Ighiş este una insolită, iar mai mult decât atât, în această toamnă s-a înregistrat şi un record al prezenţei acestor păsări la Mediaş: patru!
Autor: Milu OLTEAN
Barajul de la Ighiş continuă să uimească. După ce, acum câteva săptămâni, pescarii medieşeni au scos din lac ditamai „monstrul”, un somn de aproape 70 de kilograme, iubitorii de natură au ocazia să admire pe lac... patru lebede! Numai că trebuie să se grăbească, pentru că elegantele păsări nu vor zăbovi prea mult la Mediaş. Nu este prima dată când aceste păsări sunt semnalate în arealul barajului de la Ighiş, dar se pare că obiceiul lor de a adăsta primăvara şi toamna pe baraj devine unul de rutină. Cel puţin o dată la câţiva ani.
Graţioase pe lac
Zona barajului este spectaculoasă tot timpul anului, dar cu precădere toamna are un farmec aparte. Dealurile din jurul lacului parcă sunt mai semeţe şi mai înfoiate cu vârfurile înfipte în cerul plumburiu presărat cu pete de albastru, pădurea se joacă, purtând în fiecare zi culori de foc, iar luciul apei capătă accente de smarald, unduindu-se uşor în bătaia vântului. Priveliştea te îndeamnă la visare. Iar, ca visul să fie complet, undeva în coada lacului, patru puncte albe se disting în peisaj, ca nişte pete de culoare care întregesc tabloul perfect de toamnă. Sunt patru lebede graţioase, care de ceva mai bine de o săptămână şi-au stabilit cartierul general în zona lacului. Şi nu puteau să scape neremarcate, atât de medieşenii care ies la plimbare pe malul lacului sau pe dig şi nici de ultimii pescari dornici să dibuiască peştele în apele tot mai reci. „Nu e primul an în care le vedem, aşa că putem spune că ne-am obişnuit cu ele. E clar că ne uităm, aşa, cu mirare, pentru că aceste păsări nu prea au ce să caute în zona noastră. Cu ceva ani în urmă, dacă ar fi spus cineva că a văzut lebede pe baraj, cred că spuneam că a avut vedenii sau îl înţelegeam că e pescar şi ştiţi ce se spune despre pescari, că mai pun de la ei când povestesc. Cred că le place lebedelor aici, pentru că văd că s-au obişnuit aici”, spune unul dintre ultimii pescari de pe lac. E drept că lebedele stau undeva mai la coada lacului, unde nu deranjează pe nimeni şi unde se pot zbengui în voie.
O prezenţă remarcabilă
Prezenţa lebedelor la barajul Ighiş este una atipică, mai ales că aceste păsări nu sunt caracteristice zonei noastre. Mai degrabă putem spune că ele sunt acasă în Delta Dunării, fiind păsări de apă mică, în care să ajungă cu ciocul până la fund, pentru a rupe plante acvatice şi a se hrăni cu ele. Având în vedere că, de câţiva ani, nivelul apei în barajul de la Ighiş a tot scăzut, iar în zona din spatele lacului apa este mai mică, se pare că lebedele şi-au găsit un bun adăpost provizoriu acolo. Oricum, prezenţa lebedelor la Mediaş este o apariţie insolită. „Această frumoasă pasăre este totuși o imagine rară pe lacul Ighiș, deoarece poposește aici pe o perioadă limitată. Efectivul lebedelor care se opresc pe lac este și el scăzut. Acestea provin, cel mai probabil, din populațiile din Europa Centrală și de Vest și își petrec iarna în România sau se deplasează spre sud în iernile grele. Lebăda este doar una din cele aproximativ 162 specii de păsări care pot fi întâlnite pe lacul de la Ighiș. Aici au fost observate în trecut de dr. Peter Weber și dr. Anikó Mitruly și multe păsări rare sau foarte rare, cum sunt: cufundarul mic, cufundarul polar, codalbul, caprimulgul, egreta mică și egreta mare, această ultimă specie fiind observată de mine și pe malul Târnavei Mari din zona Mediașului. Tot în lunca Târnavei Mari a fost observat și cristelul de câmp, specie protejată de lege - la fel ca și lebăda -, ale cărei efective s-au redus considerabil din cauza cositului timpuriu și a secerișului mecanizat, fiind o pasăre ce cuibărește la sol”, ne-a spus dr. Sergiu-Cornel Török, biolog al Muzeului Municipal Mediaș.
Record de lebede
Anikó Mitruly şi Peter Weber au format un cuplu atât în viaţa reală, cât şi în cercetarea lumii necuvântătoarelor, împărtăşind pasiunea pentru ornitologie. Din nefericire, profesorul Weber, care a fost ani la rând şi directorul Muzeului Municipal Mediaş, s-a stins în 2008. Cei doi au studiat împreună fauna din zona Mediaşului, iar Anikó Mitruly spune că din toamna acestui an putem vorbi de un adevărat record de lebede la barajul Ighiş. La barajul Ighiş au fost în acest an şi alte păsări rare şi din afara zonei noastre. „Vorbim de egreta mare, care tranzitează neregulat, observată aici între anii ’84-’86, câte un exemplar. De ziua lui Peter, 27 octombrie, am obiceiul să-i aduc un omagiu şi să merg să observ păsările, iar cu această ocazie am văzut şi lebedele. Totodată, un fapt inedit, la barajul Ighiş am observat în acea zi şi șase cormorani mari, o specie rară, care înainte de ’73 n-au fost deloc menţionaţi, iar mai apoi au apărut rar câte un exemplar. Acum erau șase, chiar m-am bucurat şi am spus: «Uite, Peter, câte păsări au venit să te salute!»”, ne-a povestit dr. Anikó Mitruly.
Barajul, plin de curiozităţi
Ochiul obişnuit zăreşte doar păsările care-i sunt cunoscute, însă ochiul ager al specialistului vede şi altceva. În primăvara anului 2007, dr. Peter Weber relata că, pe lângă cele trei lebede prezente atunci la barajul Ighiş, a observat o serie de alte păsări extrem de rare pentru zona Mediaşului, cum ar fi: o egretă mică, doi corcodeli moţaţi, şapte corcodei mici, un pescăruş râzător, trei călifari albi, dar şi patru cormorani mari. Multe dintre specii sunt caracteristice Deltei Dunării, Dobrogei sau vestului ţării, dar din motive inexplicabile au ajuns la Mediaş. „Călifarii albi sunt întâlniţi în nordul Europei şi Asiei, la noi sunt în zona Dobrogei. Pentru Mediaş e o curiozitate şi o raritate. De asemenea, cormoranii mari sunt caracteristici Deltei Dunării, sunt scufundători buni şi prind peşte de la mari adâncimi. La capitolul curiozităţi ale naturii la Mediaş mai putem trece şi egreta mică, care provine tot din Delta Dunării şi mai puţin din vestul ţării. Este curioasă şi creşterea numărului de lişiţe, anii trecuţi erau mai puţine, acum am numărat mai bine de 120”, spunea în acea primăvară dr. Weber. Totodată, specialistul în lumea păsărilor susţinea că nu se poate explica această migraţie neobişnuită, dar sugera că de vină ar putea fi încălzirea globală. „Migraţia nu e normală. Dacă era, aveam ocazia să vad aceste păsări în peste 35 de ani de observaţie. Să spunem că e pură întâmplare, asta pentru că nu vreau să dau vina pe tot ce se întâmplă la nivel climatic în lume şi aici mă refer la încălzirea globală”, afirma Peter Weber în 2007.
Anikó MITRULY | cercetător: „Vorbim de o specie extrem de rară, care trece ocazional prin Transilvania, iar dacă ar fi să facem o trecere în revistă a celor consemnate de noi, aş spune că prima dată am întâlnit lebede pe acest lac în 1990. Atunci, în octombrie, au fost două. Au mai fost înregistrate în 2006, tot în perioada octombrie-noiembrie, şi în martie 2007. De această dată, au venit patru exemplare, ceea ce este un record pentru lacul Ighiş. Păsările acestea vin dinspre nord, pot să fie migrări în ţară, aici doar fac popasuri de hrănire. E o suprafaţă mare de apă, cu peşte, sunt mici insuliţe pe care pot sta, e şi o perioadă cu mai puţini pescari, păsările se simt în siguranţă, probabil asta le atrage.”
