Mediașul, în zodia cinematografiei europene de elită | PROGRAM complet MECEFF „7+1“ și RECOMANDĂRI de vizionare

Monitorul de Mediaș îți spune totul despre filmele care rulează la MECEFF 2016.

Joi, 1 septembrie

PIAŢA PRIMĂRIEI

Perioada comunismului în România, urmare directă a ocupaţiei sovietice, constituie încă o epocă insuficient studiată a istoriei contemporane a României. Şi, ca de fiecare dată într-un asemenea caz, miturile şi legendele, de obicei generate de propagandă, înlocuiesc datele istorice reale. Cazul Anei Pauker este tipic în acest sens, din pricina originilor ei evreieşti şi a abilităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul Partidului Comunist Român, de a o face pe aceasta responsabilă pentru toate relele perioadei staliniste în România.

Gen: documentar, dramă, istoric / Regia: Radu Gabrea / Naratori: Vlad Rădescu, Victoria Cociaş

În 1974, un pasager român cu paşaport diplomatic s-a îmbarcat, pe aeroportul din Zürich, într-un avion cu destinaţia Bucureşti. Odată ajuns, el a realizat cu groază că una dintre valize – primită de la o veche cunoştinţă, cu puţin timp înaintea plecării – îi lipsea. Diplomatul era generalul M., şef de divizie la Direcţia Generală de Informaţii Externe, ramura de spionaj a Securităţii. Valiza conţinea un milion de dolari, bani meniţi să permită ca un anumit număr de evrei să emigreze în Israel. Acesta este doar un episod din istoria operaţiunilor de comerţ cu fiinţe umane organizate de către statul comunist român: vânzarea evreilor români către Israel.

Gen: documentar, dramă, istoric / Regia: Radu Gabrea

SALA TRAUBE

Peter Baláž, poreclit „Koza” („Ţapul”) este un fost boxer olimpic. El şi iubita lui Miša locuiesc într-un complex rezidenţial în ruină, trăind de pe o zi pe alta. Miša află că este însărcinată şi decide să avorteze. Ea îl constrânge pe Koza să facă rost de bani pentru operaţie. El, care nu s-a mai antrenat de ceva timp, reintră în ring, sperând ca astfel să câştige banii atât de necesari şi, poate, să schimbe decizia Mišei. Koza şi antrenorul său, Zvonko, pornesc într-un „turneu” cu nenumărate lupte dure.

Gen: dramă / Regia: Ivan Ostrochovský / Cu Peter Baláž, Zvonko Lakčević, Ján Franek

Festivaluri şi premii: Cea mai bună regie, Premiul SIGNIS – Mar del Plata IFF; Cea mai bună regie, Premiul FIPRESCI – goEast Wiesbaden; Premiul pentru distribuție (Mențiune specială) – IndieLisboa IFF; Berlin IFF (Forum), Vilnius IFF, Hong Kong IFF, Jeonju IFF, Karlovy Vary IFF, Melbourne IFF, Toronto IFF, Helsinki IFF etc.

Fraţii Şarpe-de-casă şi Cobră locuiesc într-un orăşel ceh nu departe de Praga. Provenind dintr-o familie disfuncţională, amândoi se simt incapabili să-şi construiască o viaţă satisfăcătoare. Şarpe-de-casă, care, la aproape 40 de ani, n-are nici serviciu, nici iubită, nu poate ieşi din umbra fratelui său mai mic, toxicoman şi zurbagiu. Lucrurile par să se schimbe pentru Şarpe-de-casă când, deodată, i se oferă şansa de a participa la o afacere promiţătoare şi se cuplează cu o chelneriță.

Gen: comedie, dramă / Regia: Jan Prušinovský / Cu: Matĕj Hádek, Kryštof Hádek, Lucie Žáčková

Festivaluri şi premii: Czech Lions: Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun actor (Matĕj Hádek), Cel mai bun actor într-un rol secundar (Kryštof Hádek), Cea mai bună actriță într-un rol secundar (Lucie Žáčková), nominalizări pentru Cel mai bun scenariu și Cel mai bun sunet; Cel mai bun actor (Kryštof Hádek) – Karlovy Vary IFF; Vukovar FF, Film Festival Oostende etc.

Octombrie 1944, Auschwitz-Birkenau. Două zile din viața lui Saul Ausländer, un ungur care face parte din Sonderkommando, unitatea de prizonieri evrei izolată de lagăr şi forțată să asiste naziștii la exterminarea în masă. Lucrând într-unul dintre crematorii, Saul descoperă cadavrul unui băiat pe care îl ia drept propriul său fiu. Când unitatea sa plănuieşte o revoltă, Saul decide să pornească într-o misiune imposibilă: aceea de a salva trupul din flăcări și de a-i oferi băiatului o înmormântare după datină.

Gen: dramă, thriller, război / Regia: László Nemes / Cu: Géza Röhrig, Levente Molnár, Urs Rechn

Festivaluri şi premii: Cannes IFF: Marele premiu al juriului și Premiul FIPRESCI; Oscar pentru Cel mai bun film într-o limbă străină al anului; Globurile de Aur: Cel mai bun film într-o limbă străină; Cel mai bun film într-o limbă străină – National Board of Review, SUA; Premiul Asociației Criticilor de Film din LA etc.

Pe Frontul de Răsărit, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata sovietică luptă împotriva Wehrmacht-ului cotropitor. Ivan are doar 12 ani, însă copilăria lui s-a încheiat când mama şi sora lui au fost ucise de soldaţii nemţi. Tatăl său, paznic de frontieră, a murit şi el pe front. Acum, orfanul Ivan lucrează ca iscoadă pentru armata sovietică. Micul băiat poate trece liniile inamice neobservat şi adună informaţii preţioase. Trei ofiţeri sovietici încearcă să aibă grijă de copilul-soldat.

Gen: dramă, război / Regia: Andrei Tarkovski / Cu: Nikolai Burliaev, Valentin Zubkov, Evgheni Jarikov

2016  este anul cinematografiei în Rusia. O ţară cu o lungă tradiţie artistică, care a dat lumii nume importante, ce au marcat curente, inovaţii şi chiar destinul cinematografului mondial, chiar dacă nu au avut o legătură directă cu domeniul: Cehov, Stanislavski, Einsenstein, Riazanov, Tarkovski, Mihalkov, Konchalosvki, Şahnazarov. De la „Crucişătorul Potiomkin“ la filmele patriotice şi de război („Zboară cocorii“, „Copilăria lui Ivan“, „Balada soldatului“), de la filme cu teme spirituale şi filosofice profunde sau ecranizări ale operelor unor mari scriitori („Andrei Rubliov“, „Călăuza“, „Câteva zile din viaţa lui Oblomov“) la comedii extraordinare („Ţarul Ivan îşi schimbă profesia“), ajungând până în prezent, la teme ample legate de iubire, istorie, patriotism şi realizări deosebite din domeniul sportului sau cercetării, cinematografia rusă continuă o şcoală artistică de înaltă clasă şi promovează valorile esenţiale ale sufletului şi spiritului rusesc.

Vara anului 1942. La mijlocul celui de-al Doilea Război Mondial, înverşunata bătălie pentru Stalingrad e în plină desfăşurare. Tânărul locotenent Ogarkov, ofiţer de comunicaţii, primeşte instrucţiuni importante - să transmită ordinele comandamentului privind reamplasarea diviziei 341. În confuzia provocată de un avans către ariergardă şi lupte localizate, locotenentul nu comunică ordinele şi, ca urmare, divizia sfârşeşte încercuită. Un tribunal militar îl condamnă pe Ogarkov la moarte prin împuşcare.

Gen: dramă, război / Regia: Serghei Popov / Cu: Iuri Borisov, Amir Abdikalov, Maria Karpova

Festivaluri şi premii: Montréal World Film Festival: Prize of the Ecumenical Jury – Mențiune specială; Festivalul de film rusesc Sputnik (Polonia)

SINAGOGA

Regizorul Joseph Green s-a întors din America în Polonia natală pentru a produce acest film, care s-a dovedit a fi cel mai de succes musical din istoria cinematografiei idiş. În rolul principal a fost distribuită Molly Picon, actriţă comică desăvârşită a teatrului, vodevilului şi filmului idiş. Pelicula este o comedie populară clasică ai cărei eroi sunt un bărbat şi fiica sa, care se hotărăsc să devină muzicanţi ambulanţi pentru a-şi câştiga traiul. Tânăra se deghizează în băiat, astfel încât tatăl ei să nu aibă grija unor întâmplări neprevăzute cu care s-ar putea confrunta o fată plecată în lumea largă. Ulterior, cei doi se vor alătura unui alt cuplu de muzicieni, tată şi fiu, pentru a lucra împreună.

La scenariul original al lui Green se adaugă excelentele poezii populare ale poetului idiş Itzik Manger şi cântecele nemaipomenite compuse de Abraham Ellstein. Leon Leibold şi Molly Picon joacă extraordinar şi cu deosebit talent povestea de iubire a doi tineri muzicieni. Leibold s-a remarcat mai târziu în filmele Dibuk şi Tevve, iar Max Bozyk, un minunat actor de compoziţie, face un rol de zile mari în acest film.

„Evreiaşul cu vioara“ a fost unul dintre primele filme turnate în afara studioului cinematografic. Se folosesc drept loc de desfăşurare a acţiunii pitorescul oraş Kazimierz şi Varşovia, aflată în apropiere, iar locuitorii din shtetl fac figuraţie. Cele mai importante lucruri surprinse de peliculă sunt vitalitatea şi spiritul vieţii dintr-un orăşel evreiesc.

„Cu Picon în cea mai bună formă a sa, o partitură îmbietoare şi un peisaj pitoresc, «Evreiaşul cu vioara» a fost primul succes internaţional al cinematografiei idiş a anului 1936” - Karen Lipson, New York Newsday

Regia: Joseph Green, Jan Nowina-Przybylski

Realizat de regizorii filmului „Evreiaşul cu vioara“, „Bufonul“ îi are în centru pe un hoinar singuratic şi pe fiica cizmarului local, al cărei tată încearcă s-o mărite cu urmaşul unei familii nobile. Joseph Green, care emigrase din Polonia în SUA în 1924, a revenit, pentru a turna filmul, împreună cu starurile teatrului american idiş Miriam Kressyn şi Hymie Jacobson (pe atunci soţ şi soţie). Actorul principal este Zygmunt Turkow, cofondator, împreună cu Ida Kaminska, al Teatrului Idiş de Artă din Varşovia.

Gen: comedie, romantic, muzical / Regia: Joseph Green, Jan Nowina-Przybylski / Cu: Zygmunt Turkow, Miriam Kressyn, Hymie Jacobson

Festivaluri şi premii: Jerusalem International Jewish FF, Palm Springs IFF, New York Jewish FF, Montreal International Yiddish Theatre Festival, Wisconsin FF, Stockholm Jewish FF, UK Jewish FF, Vancouver Jewish FF, Washington Jewish FF etc.

EXPOZIȚII

În mai 2015 s-au comemorat 50 de ani de la moartea lui Leopold Figl. Cu această ocazie, Landesmuseum din Austria Inferioară a vernisat o expoziţie ai cărei curatori sunt Ernst Bruckmüller şi Elisabeth Vavra.

Figl a reprezentat una dintre cele mai importante figuri politice de după război. Ca ministru de externe, a jucat un rol semnificativ în restabilirea statului austriac, prin tratatul cu care şi-a recâştigat independenţa. În ultimii săi ani, s-a dedicat activităţii de guvernator al comunităţii sale din Austria Inferioară.

Această expoziţie prezintă selecţii de texte şi imagini ale expoziţiei de la Museum Niederösterreich din St. Pölten.

(expoziţie realizată cu sprijinul Forumului Cultural Austriac)

Vineri, 2 septembrie

PIAŢA PRIMĂRIEI

Filmul spune povestea a doi fraţi care nu reuşesc să comunice şi să se înţeleagă reciproc, ceea ce va duce, în cele din urmă, la consecinţe tragice. În România anilor 1970, rebelul şi rătăcitorul adolescent Petre se decide să plece de acasă şi să se mute cu Andrei, fratele său mai mare şi un actor cunoscut. Faima, banii şi relaţiile lui Andrei îl ajută să-l scape pe Petre de fiecare când acesta intră în bucluc, dar Andrei se satură de asta. Petre o cunoaşte pe Dora, o tânără şi drăguţă admiratoare a fratelui său, şi se îndrăgosteşte de ea. Atunci când Andrei începe să se vadă cu Dora, Petre se simte trădat.

Gen: dramă / Regia: Mircea Săucan / Cu: Ion Dichiseanu, Dan Nuţu, Ileana Popovici / Invitat special: Ileana Popovici

SALA TRAUBE 

O poveste abordată din trei perspective. Împărţit în trei capitole, filmul dezvăluie treptat situația tragică a unei mame, Milena, și a celor doi fii ai ei, adolescentul Alek şi fratele său mai mic Veli, care, ca urmare a unui accident, nu mai pot părăsi siguranţa casei. Totuşi, după un timp, acest refugiu se transformă într-o închisoare pentru cei doi băieţi. Firul neliniar al dramei menține inteligent spectatorul într-o stare de tensiune, accentuată și de cadrele aproape claustrofobice.

Gen: dramă / Regia: Sonja Prosenc / Cu: Katarina Stegnar, Jernej Kogovšek, Lukas Matija Rosas Uršič

Festivaluri şi premii: Slovenian Film Festival: Cel mai bun lungmetraj (Premiul Asociației criticilor de film sloveni), Cel mai bun actor (Jernej Kogovšek), Cea mai bună imagine, Cea mai bună muzică și Premiul FIPRESCI; Youth Jury Award – Film by the Sea IFF (Netherlands); Karlovy Vary IFF (East of the West), Trieste IFF etc.

În arșița verii, într-o casă izolată de la țară, între pădure şi lanuri de porumb, doi gemeni de 10 ani își așteaptă mama. Când se întoarce, ea are capul înfășurat în bandaje, în urma unei operații estetice, și totul se schimbă. Dură și distantă, mama își separă familia de lumea înconjurătoare. Tot mai convinși că femeia de lângă de ei nu este de fapt mama lor, băieţii sunt hotărâți să afle adevărul, indiferent de mijloace. Astfel izbucneşte o luptă existențială, pentru identitate și încredere.

Gen: dramă, horror / Regia: Severin Fiala, Veronika Franz / Cu: Lukas Schwartz, Elias Schwartz, Susanne Wuest

Festivaluri şi premii: Austrian Film Awards: Cel mai bun lungmetraj, Cea mai bună regie, Cea mai bună imagine, Cele mai bune decoruri, Cel mai bun machiaj, European Film Awards: Premiul Carlo di Palma – European Cinematographer, nominalizare la European Discovery of the Year; Thessaloniki IFF: Premiul FIPRESCI; Venice IFF (Orizonturi) etc.

Polonia, în zilele noastre. Poveștile întrețesute ale unui procuror legist văduv, fiicei sale, care suferă de anorexie, și psihoterapeutei acesteia, care pretinde că poate comunica cu cei dragi de dincolo de mormânt. Trei abordări radical diferite asupra corpului și sufletului. O meditaţie complexă, condimentată cu note de comedie neagră, asupra singurătăţii inimii şi asupra veşnicului conflict dintre gândirea raţională şi credinţa într-un univers supranatural.

Gen: comedie, dramă / Regia: Małgorzata Szumowska / Cu: Janusz Gajos, Maja Ostaszewska, Justyna Suwała

Festivaluri şi premii: Polish Film Awards: Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun actor (Janusz Gajos), Cea mai bună actriță (Maja Ostaszewska); Polish Film Festival: Cel mai bun film, Cel mai bun actor, Cel mai bun actor debutant (Justyna Suwała), Cel mai bun sunet; Berlin IFF – Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie; European Film Awards: European Editor etc.

În Țara Românească a începutului de secol XIX, zapciul Costandin, tocmit de boierul Iordache şi însoțit de fiul său adolescent, caută un rob fugar. „Filmul «Aferim!» încearcă, asumându-și toate imperfecțiunile epistemologice ale unei asemenea întreprinderi, o privire în trecut, o călătorie prin mentalitățile începutului de secol XIX. Evident, nu ar avea nici un rost să facem un asemenea efort dacă nu am crede că în negura trecutului stă explicația, fie și parțială, a unor probleme din ziua de azi” (Radu Jude)

Gen: aventuri, dramă, istoric / Regia: Radu Jude / Cu: Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma

Festivaluri şi premii: Premiile Gopo (România): Cel mai bun lungmetraj, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cei mai buni actori principali și secundari, Cea mai bună actriță într-un rol secundar, Cea mai bună imagine, Cel mai bun montaj, Cel mai bun sunet, Cele mai bune decoruri și costume, Cel mai bun machiaj; Berlin IFF – Ursul de Argint pentru Cea mai bună regie etc.

Filmul îl urmăreşte pe marele pictor de icoane rus Andrei Rubliov de-a lungul mai multor episoade ale vieţii sale în nişte vremuri tulburi, caracterizate de conflicte între prinţi rivali şi de invaziile tătare. Este împărţit în opt capitole, care au loc între 1400 şi 1424: „Măscăriciul”, „Teofan Grecul”, „Patimile după Andrei”, „Sărbătoarea”, „Judecata de Apoi”, „Năvălirea”, „Tăcerea” şi „Clopotul”. Prologul şi epilogul sunt asociate liber cu naraţiunea principală.

Gen: biografic, dramă, istoric / Regia: Andrei Tarkovski / Cu: Anatoli Soloniţîn, Ivan Lapikov, Nikolai Grinko

Festivaluri şi premii: Cannes IFF: Premiul FIPRESCI; Sindicatul Criticilor Francezi: Premiul criticilor pentru cel mai bun film străin; Premiile Jussi (Finlanda): Cel mai bun film străin

SINAGOGA

Cel mai strălucit şi iubit film sonor al regizorului american de origine idiş Edgar Ulmer este o adaptare entuziastă - produsă în afara scenei de teatru sau a studioului de film -, a piesei clasice scrisă de Peretz Hirschbein, care a încununat epoca de aur a cinematografiei idiş. „Câmpuri verzi“ prezintă o lume idilică în care unitatea şi pietatea sunt norme sociale. Nici un alt film nu a mai reprezentat vreodată shtetl-ul tipic cu atâta lirism. Un tânăr studios şi ascetic se aventurează pe plaiurile rustice lituaniene, căutând oraşul „adevăraţilor evrei“. Această călătorie îi va da ocazia să primească lecţii de viaţă neaşteptate de la ţăranii evrei, care îl roagă să fie tutorele copiilor lor.

Regia: Edgar G. Ulmer și Jacob Ben-Ami / Cel mai bun film străin - Franța, 1938

„Distribuţia este strălucită… Regizorii Edgar Ulmer şi Jacob Ben Ami au surprins frumuseţea şi poezia unei lucrări clasice transpunând-o pe marele ecran într-o manieră demnă de o capodoperă“, scria „The Daily Film“ pe 20 octombrie 1937

„Plin de lumină şi aer liber şi totuşi copleşit de dor, filmul aminteşte de Renoir şi Vigo… emană un panteism visător“ - J. Hoberman, „Podul de lumină - filmul evreiesc între două lumi“

Sâmbătă, 3 septembrie

PIAŢA PRIMĂRIEI

SALA TRAUBE

Moscova, 1973. Inginerul Alexander (Şuric) Timofeev construieşte o maşină a timpului în apartamentul său. Din greşeală, el îi trimite pe Ivan Vasilievici Bunşa, administratorul blocului său, şi pe George Miloslavski, un borfaş, înapoi în vremea lui Ivan al IV-lea „cel Groaznic”. În Moscova secolului al XVI-lea, cei doi sunt obligaţi să se deghizeze. Bunşa se costumează în Ţarul Ivan şi Miloslavski, în cneazul cu acelaşi nume. Adevăratul țar Ivan este trimis, de către aceeaşi maşină a timpului, în apartamentul lui Şuric şi, astfel, trebuie să se confrunte cu viaţa modernă, în timp ce inginerul se străduieşte să repare maşina, astfel încât toţi să poată fi aduşi înapoi în timpul lor.

Gen: aventuri, comedie, SF, muzical / Regia: Leonid Gaidai / Cu: Iuri Iakovlev, Leonid Kuravliov, Alexander Demianenko

În secolul al XIX-lea, moşierii ruşi duceau existenţe trândave, plictisitoare. Lor le era foarte greu să-şi găsească locul în viaţă şi să-şi folosească întregul potenţial. Printre aceştia se numără Ilia Oblomov, care nu e câtuşi de puţin interesat să muncească pentru a-şi spori avuţia, deoarece pentru el nu există nici un scop nobil în asta. Zăcând pe divan şi filosofând despre sensul vieţii, Oblomov lasă să treacă pe lângă el o bună parte din aceeaşi viaţă, incluzând-o pe Olga, femeia pe care-o iubeşte.

Gen: comedie, dramă, romantic / Regia: Nikita Mihalkov / Cu: Oleg Tabakov, Iuri Bogatîriov, Elena Solovei

Festivaluri şi premii: Oxford IFF: Scutul de Aur – Cea mai bună regie, Scutul de Argint – Cea mai bună imagine, Actori principal (Oleg Tabakov, Elena Solovei); National Board of Review, SUA: Cel mai bun film într-o limbă străină; Săptămâna Filmului Benalmadena (Spain): Premiul I; Toronto IFF, Chicago IFF

Al Doilea Război Mondial. Pe Frontul de Răsărit, tânărul soldat Alioșa Skvorțov devine erou atunci când distruge două tancuri germane. Generalul său comandant decide să-l propună pentru a fi decorat. Însă eroul de 19 ani preferă o scurtă permisie, pentru a-și vizita mama. În trenul către casă, Alioşa o cunoaşte pe Şura, care merge la mătuşa ei. În cele câteva zile în care călătoresc împreună, ei se îndrăgostesc.

Gen: dramă, romantic, război / Regia: Grigori Ciuhrai / Cu: Vladimir Ivaşov, Jana Prohorenko, Antonina Maximova

Festivaluri şi premii: Cannes IFF: Premiul special al juriului; San Francisco IFF: Golden Gate – Cel mai bun film, Cea mai bună regie; Premiile BAFTA: Cel mai bun film de pretutindeni; David di Donatello: Golden Plate – Cea mai bună regie; Premiile Bodil (Danemarca): Cel mai bun film european; nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu original etc.

Boris şi Veronica se iubesc. Sunt tineri, fericiţi şi au toată viaţa înainte. Dar Al Doilea Război Mondial izbucneşte, nimicindu-le speranţele pentru un viitor fericit, şi Boris pleacă pe front ca voluntar. Veronica află curând că el a fost ucis. Devastată şi deznădăjduită, ea încearcă să întemeieze o familie cu un bărbat pe care nu-l iubeşte, dar suferă şi mai mult. De-a lungul anilor, Veronica nu încetează să-l aştepte pe Boris, căci a îngropa dragostea în uitare înseamnă pentru ea moartea.

Gen: dramă, romantic, război / Regia: Mihail Kalatozov / Cu: Tatiana Samoilova, Alexei Batalov, Vasili Merkuriev

Festivaluri şi premii: Cannes IFF: Palma de Aur (Palme d’Or) și Mențiune specială (Tatiana Samoilova); Mexico City IFF: Diplomă de onoare; Jussi Awards (Finland): Diplomă de merit – Foreign Actress; Premiile Asociației Criticilor Germani de Film: Cea mai bună actriță; Premiile BAFTA: nominalizări pentru Cel mai bun film de pretutindeni și Cea mai bună actriță străină etc.

Într-un viitor nedefinit, potrivit unor zvonuri răspândite, în Zona Interzisă, un loc deşertic plin de pericole nenumite, păzit de sârmă ghimpată şi soldaţi, există o Cameră în care dorinţele secrete ţi se împlinesc. Un Scriitor cinic şi un Savant autoritar pornesc către Cameră; fiecare are propriile motive, despre care preferă să nu vorbească. Ei sunt conduşi de Călăuză - un om care şi-a pierdut iluziile şi speranţa, un nebun sfânt sau, poate, un apostol al unei noi credinţe.

Gen: dramă, SF / Regia: Andrei Tarkovski / Cu: Alexander Kaidanovski, Anatoli Soloniţîn, Nikolai Grinko

Festivaluri şi premii: Cannes IFF: Prize of the Ecumenical Jury; Madrid International Fantastic Film Festival: Premiul FIPRESCI; Trieste IFF: Premiul criticilor; Fantasporto IFF: Premiul criticilor și Premiul pentru film fantastic; Thessaloniki IFF, Berlin IFF etc.