joi, 25 august 2016

Mediaşul, încotro? Municipiul de pe Târnava Mare a pierdut aproape o treime din populaţie în perioada 1990-2012


Mediaşul ocupă poziţia a treia la nivel naţional într-un clasament al localităţilor cu cea mai mare scădere a populaţiei. Dacă la recensămîntul din 1992, populaţia municipiului era de 64.206 locuitori, în 2011 la Mediaş mai erau 47.204 persoane. La nivel naţional, aproape 50 de oraşe şi municipii au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990-2012, arată o statistică a Guvernului.


Autor: Alex PÎNTEA

O analiză a evoluţiei demografice locale din ultimele cinci decenii scoate la iveală evoluţii spectaculoase. Dacă la începutul anilor ‘80, pe fondul industriei foarte dezvoltate din oraş, numărul de locuitori ajungea la 65.000, la scurt timp după revoluţia din 1989 a început declinul populaţiei, iar întrebarea este unde se va opri acesta. 23.412 locuitori a pierdut Mediașul în perioada 1990-2012, respectiv 31,08% din populație.

Scădere dramatică

La recensământul din 1992, populaţia Mediaşului era de 64.206 locuitori. Dintre aceştia, 50.214 erau români, 2.791 germani, 8.595 maghiari, 2.381 rromi şi 225 alte minorităţi. În următorii 10 ani, populaţia a scăzut cu aproape 10.000 de persoane. Conform datelor recensamîntului din 2002, populaţia Mediaşului era de 55.153 persoane, iar din punct de vedere etnic erau 45.376 români, 6.554 maghiari, 1.959 rromi, 1.150 germani şi 114 - alte naţionalităţi. Scăderea a continuat în acelaşi ritm, astfel că la recensământul din anul 2011, mai erau 47.204  persoane.

Mulţi emigranţi, mai puţini copii

Imediat după revoluţia din 1989, foarte mulţi saşi au părăsit municipiul Mediaş. În anii care au urmat, numeroși medieşeni au luat drumul străinătăţii pentru un loc de muncă mai bine plătit şi pentru o viaţă mai bună. Unii s-au stabilit în străinătate şi şi-au dus acolo şi familiile. Un alt aspect major care a dus la scăderea populaţiei a fost natalitatea. De la an la an, numărul de nou-născuţi a fost tot mai mic, iar cauzele acestui fenomen sunt şi ele multiple. În primul rând, ne putem referi la cauze de ordin social, economic şi educaţional, la liberalizarea avorturilor, emanciparea femeii, metodele de contracepţie, stilul de viaţă şi explozia informaţiei. În aceste condiţii, s-a ajuns ca în municipiul de pe Târnava Mare să se nască sub 1.000 de copii anual, iar ca o cifră concretă, anul trecut la maternitatea Mediaş au venit lume ceva mai mult de 800 de copii.

Populaţie îmbătrânită

Conform recensământului populaţiei din anul 2011, circa 15.000 de medieşeni depăşiseră vârsta de 60 ani, în timp ce tinerii cu vârsta între 20-35 ani erau doar 13.000. În condiţiile în care anual natalitatea a înregistrat o scădere constantă, populaţia activă a Mediaşului a scăzut şi ea simţitor. Totodată, mulţi tineri au ales să plece în alte ţări pentru a-şi găsi un loc de muncă mai bine plătit. Practic, dacă se continuă în acest ritm, Mediaşul riscă să ajungă un oraş cu o populaţie formată din oameni de vârsta a treia.


Cine pe cine duce în spate

Din cauza numărului mare al românilor plecaţi la muncă peste hotare, în ţară creşte îngrijorător raportul între populaţia inactivă şi cea activă, care susţine, de fapt, economia. Reducerea natalităţii începând cu 1990 va avea efecte economice puternice după 2020. Atunci, spun specialiştii, generaţiile născute după revoluţie vor trebui să întreţină economic populaţia vârstnică, numeroasă. Așa că în 2060 vom avea doi oameni activi la un pensionar. Perspectivele nu sunt sumbre doar pentru România, ci şi pentru întreaga Europă. Un raport realizat de Eurostat arată că numărul de pensionari din ţările UE va creşte în următoarele decenii.