joi, 2 iunie 2016

Sărbătoare la Dumbrăveni: 250 de ani de istorie


Casa de Cultură a orașului Dumbrăveni a găzduit, recent, simpozionul „Două veacuri și jumătate de istorie”, dedicat împlinirii a 250 de ani de la așezarea pietrei de temelie a catedralei armenești „Sfânta Elisabeta” din oraș.


Autor: Aurelian LUNGU

„Orașul Dumbrăveni a găzduit un eveniment de mare importanță în viața culturală și socială a comunității noastre. Catedrala armenească, situată la propriu și la figurat în inima urbei, reprezintă cartea noastră de vizită. Am avut bucuria de a avea ca oaspeți profesori universitari și alți specialiști ai unor instituții istorice din țară, care au susținut lucrările simpozionului. Au fost prezentate lucrări despre topografia monumentelor armenești din Dumbrăveni, aspecte ale societății civile armenești din orașul veacului al XIX-lea, participarea negustorilor armeni din Transilvania la schimburile comerciale dintre Imperiul Otoman şi Europa Centrală în secolul al XVIII-lea sau armenii din Iaşi în veacul al XIX-lea. La finalul simpozionului, a avut un concert din cadrul turneului național «Pianul Călător»”, a precizat primarul Georgeta Irimie.

Contribuția armenilor

Primul document care menționează numele localității datează din anul 1332. În 1553, principele Grigore Apaffy a cumpărat toate domeniile de la Dumbrăveni și și-a construit aici un castel-cetate, cu ziduri mari, de piatră. Armenii colonizați aici au sosit în anul 1671. Buni gospodari și negustori pricepuți, aceștia au primit diverse privilegii din partea principelui Apaffy. În secolul XVIII, li s-a încredințat administrarea orașului și așa a început epoca marii dezvoltări: s-au construit școli, un tribunal, un penitenciar și, mai ales, o impunătoare catedrală care a supraviețuit deja de un sfert de mileniu.

„Rănile“ istoriei

În biserică se păstrează, mumificată de un secol, inima unui preot al lăcașului, Avedik Lukacs. Lucrările la acest lăcaș de cult au fost începute pe 22 iulie 1766, când piatra de temelie a fost zidită în colțul de sud-est al sanctuarului, însă proiectul s-a lovit de dificultăți. Construcția a stagnat din 1767 până în 1777, când consiliul orașului, cu acordul conducerii bisericii, a decis reducerea dimensiunilor plănuite inițial și continuarea lucrărilor. Însăși împărăteasa Maria Tereza a donat 6.000 de forinți pentru ridicarea catedralei, așa că pe 19 iulie 1783 s-au așezat crucile aurite pe vârful turnurilor. Imaginea asimetrică a monumentului de azi este rezultatul unei furtuni din 1927, când vântul puternic a doborât coiful turnului de nord-vest, care de atunci nu a mai fost restaurat. „Acest edificiu a rămas până astăzi nucleul vieţii spirituale şi laice a oraşului Dumbrăveni şi al întregii regiuni, însemn al prestigiului şi dinamismului acestor meleaguri. Comunitatea armenească din Dumbrăveni este parte a istoriei, dar şi a prezentului şi viitorului nostru comun. De aceea acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne gândim la proiecte de păstrare a patrimoniului cultural şi a moştenirii armeneşti. Prin contribuţia minorităţii armeneşti la viața culturală, ştiinţifică şi economică, prin spiritul de convieţuire şi acceptare reciprocă pe care l-a generat de-a lungul timpului, s-a creat un atu şi o bogăţie pentru România”, consideră prefectul Cristian Roman.