luni, 9 mai 2016

Caravana „Cafeneaua Seniorilor“ se oprește azi la Copșa Mică



Confederația Caritas România, împreună cu Asociația C.A.R.P. "OMENIA" București, partener în cadrul proiectului "Cetățeni activi la puterea a treia", anunță următoarea oprire a Caravanei “Cafenelele Seniorilor”.

Astăzi, Copșa Mică va găzdui Cafeneaua Seniorilor, un eveniment mult așteptat de comunitatea locală. După București, Câmpulung și Timișoara, până la finalul anului 2016, seniorii din alte patru localități (Cluj-Napoca, Satu Mare, Oradea și Brăila) vor avea oportunitatea de a discuta provocările prin care persoanele vârstnice trec în fiecare zi, politicile locale și naționale care le influențează viața acestora și a celorlalți membri ai comunității și de a propune soluții pentru politici publice adecvate. 
„Deloc izolat sau întâmplător, vârsta a treia în România este asociată cu probleme multiple care țin atât de sănătate, locuire, cât și participare la viață socială. Îmbătrânirea activă, demnă și sănătoasă este doar un concept fără substanță, după cum declară seniorii care s-au alăturat Caravanei noastre, demarată la București în luna martie a acestui an: «Consiliile locale și primăriile nu acordă atenție persoanelor vârstnice. Chiar dacă se alocă fonduri centrelor culturale, activitățile pentru vârstnici aproape că nu există»; «După vârsta de 50 de ani, cei care rămân fără loc de muncă din diferite motive, nu mai sunt angajați de nimeni»”, explică organizatorii. 
Dificultățile întâlnite la nivel local construiesc un profil al vârstnicului care nu se poate bucura de o bătrânețe demnă. Este important ca autoritățile publice centrale și locale să includă nevoile persoanelor vârstnice în managementul serviciilor publice. Printre problemele enunțate în cadrul Cafenelelor Seniorilor de la București, Câmpulung și Timișoara se numără: neconsultarea seniorilor în ceea ce privește politicile publice, acces dificil la servicii medicale, bariere în găsirea unui loc de muncă, lipsa unor grupuri de suport și consiliere, a oportunităților de îmbătrânire activă prin participarea la activități de socializare și voluntariat, perpetuarea unei imagini negative a vârstnicilor în presă. De asemenea, lipsa unor structuri de tipul Sfatul Bătrânilor care să fie consultate periodic în viața comunității adâncește și mai mult falia între generații, și conduce la dispariția vocilor locale. Iată câteva dintre acestea: 
  •  “Acum dacă mă pensionez, nu mai sunt bun la nimic, nu mai sunt folositor. Așa gândesc foarte multe persoane ajunse la vârsta a treia. Ținându-l activ prin implicare în diverse proiecte și programe, voluntariat chiar, nu-i mai creăm vârstnicului sentimentul de inutilitate. Să nu ne ia pensionarea prin surprindere”. 
  • “Pensionarii nu au posibilități de petrecere a timpului liber. Nu există suficiente locuri dedicate seniorilor, iar dacă există, sunt de multe ori în stare jalnică”. 

Solidaritatea între generații reprezintă o soluție pentru dezvoltarea potențialului atât a seniorilor, cât și al generațiilor mai tinere, iar cazurile în care seniorii lucrează sau voluntariază trebuie încurajate, susținute și replicate:
  • „Deși sunt în vârstă, sufletul îmi este tânăr, și îmi place să lucrez cu tinerii. Datorită comportamentului meu, sunt acceptată și chiar simpatizată de tineri. Cred că încercând să-i încurajăm în ideile lor, vom încerca, și sper să reușim împreună, să schimbăm multe neajunsuri ale societății noastre actuale”. 
  • „Am făcut echipă bună cu mai tinerele colege. Este important să păstrezi un echilibru și să fie respect reciproc. Așa cum vârstnicii trebuie înțeleși, este valabilă și reciproca.”

Discuțiile inițiate în cadrul acestei întâlniri fac parte dintr-un proces amplu destinat să aducă la masa dezbaterilor persoane vârstnice, reprezentanți ai autorităților publice locale, precum și ai partidelor politice, cu scopul de a crește capacitatea seniorilor de a participa activ la influențarea deciziilor și a politicilor publice, în vederea creării condițiilor favorabile pentru o îmbătrânire activă și demnă.
În anul 2017, la finalul caravanei, în urma unui proces amplu de selectare, opt seniori vor constitui Parlamentul Seniorilor, care va milita pentru politici publice favorabile vârstnicilor prin monitorizarea legislației dedicate persoanelor vârstnice și va contribui la crearea unui cadru legislativ pentru o îmbătrânire activă, sănătoasă și demnă. În 2017, România va putea deveni a doua țară din Europa care formează un astfel de Parlament, după Irlanda.


Proiectul „Cetățeni Activi la Puterea a Treia” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. 
Confederaţia Caritas România, organizaţie neguvernamentală de tip reţea cu o istorie de 20 ani, are rolul de a reprezenta la nivel naţional şi internaţional cele 10 organizaţii Caritas active în România. Caritas abordează sistematic şi structurat problemele sociale ale comunităţilor răspunzând nevoilor persoanelor aflate în dificultate. La nivel naţional, organizaţiile Caritas derulează programe de asistenţă socială complexă: îngrijire socio-medicală la domiciliu, pentru bătrâni şi persoane cu dizabilităţi, educaţie pentru prevenirea dezastrelor naturale, intervenţie directă în caz de calamităţi, asistenţă directă şi consiliere pentru familii, centre de zi pentru copii şi tineri, activităţi de integrare comunitară şi profesională pentru persoane defavorizate social. Confederaţia Caritas România este membră în reţelele internaţionale şi naţionale: Caritas Internationalis, Caritas Europa şi FOND. 
Asociația C.A.R.P. „Omenia” București este o asociație neguvernamentală, de întrajutorare mutuală și protecție socială pentru persoanele vârstnice, având în prezent peste 43.000 de membri. Misiunea Asociației C.A.R.P. „Omenia” este ajutorarea financiară, materială și socială a membrilor săi, asigurarea drepturilor acestora la un trai decent și de calitate. De asemenea, asociația promovează îmbătrânirea activă și încurajează participarea vârstnicilor în societate ca deținători de drepturi, cetățeni și consumatori, îmbătrânirea într-o mai bună stare de sănătate fizică și mentală, posibilitatea de a lucra pentru o perioadă mai lungă cu mai multe facilități de formare și condiții de muncă adaptate lor, și de a se bucura de o viață demnă.