duminică, 27 martie 2016

Publicat la 3/27/2016 10:00:00 a.m. de Redacţie

Medieşeanul de la Cambridge

Mihai Truţă a fost unul dintre cei mai buni elevi de la liceul medieşean „Stephan Ludwig Roth“ şi din oraş, cu rezultate excepţionale şi numeroase distincţii la concursuri şi olimpiade şcolare, la matematică, fizică şi informatică. Din toamna trecută, Mihai este student la prestigioasa şi elitista Universitate Cambridge, acolo unde se pregăteşte pentru o carieră în informatică.


Autor: Milu OLTEAN

La Cambridge nu intră oricine şi, mai ales, nu se intră oricum. Universitatea a aniversat de curând 800 de ani de existenţă şi este recunoscută pentru criteriile sale aspre de admitere, care le deschid drumul spre studii doar celor care sunt cu adevărat înzestraţi şi care şi-au demonstrat iscusinţa minţii şi harul. Astfel, Universitatea ajunge să-şi aleagă studenţii şi nu studenţii aleg Universitatea. Iar întâlnirea dintre o universitate cu profesori de elită şi studenţi cu minţi de elită este una care schimbă destine şi stă sub semnul excelenţei pentru o viitoare carieră. Printre studenţii de elită de la Cambridge se numără, de anul trecut, şi medieşeanul Mihai Truţă. 


Drumul spre Cambridge

Tânărul a fost dintotdeauna remarcat de profesori, dar mărturiseşte că s-a gândit destul de târziu la ce facultate vrea să meargă. Era sigur doar că vrea să studieze informatica, iar din start s-a gândit la studii în străinătate, pentru că a considerat că porţile spre lume se pot deschide mai bine aşa. A ales cinci universităţi, printre care şi Cambridge, cărora le-a trimis un eseu în care vorbea despre ce a făcut, cum este, ce rezultate a avut. Nici nu începuse bine clasa a XII-a, că Mihai trimisese deja eseul. „În luna decembrie 2014, am fost chemat la interviu la Cambridge. A fost un examen de logică şi tot felul de probleme, apoi un interviu despre informatică. Apoi am avut de rezolvat câteva probleme de matematică şi am povestit cu nişte profesori, pe baza rezolvărilor mele. Am dat acele probe într-o zi”, îşi aduce aminte Mihai. În luna martie, a venit scrisoarea de la Cambridge, pe adresa liceului „Roth“, în care medieşeanul era înştiinţat că e acceptat, dacă îndeplineşte anumite condiţii. „Mi-au scris că mă acceptă dacă iau Bacalaureatul cu media 9,50 şi dacă am cel puţin 9,80 la mate şi info. În acel moment eram sigur că voi fi la Cambridge, pentru că mă gândeam că am o grămadă de timp de învăţat. Luna dinainte de Bac a fost poate cea mai stresantă lună din viaţa mea, era presiune. Am mai avut de dat un examen preliminar la matematică pentru Cambridge, cu două săptămâni înainte de Bac, pentru a putea studia la ei matematică şi informatică, dar la final totul a fost bine”, ne-a povestit Mihai Truţă. 


De la Mediaş, între elite

Mihai a luat Bacalaureatul cu cea mai mare medie din liceu, cu note excelente, care l-au propulsat către Cambridge. După o binemeritată vacanţă, toamna l-a găsit în curtea prestigioasei Universităţi engleze. Iar primele impresii au fost deosebite. „Am mers cu câteva zile înainte de începerea anului universitar. Aşa au eu politica, să-ţi arate, să ai puţin timp de acomodare. Impresii? Curăţenie, fiecare lucru la locul lui, e ceva care place ochiului şi impresionează. Vorbim de un loc încărcat de istorie, e o tradiţie care se simte la fiecare pas. Pe de altă parte, la început a fost ciudat să intru într-un mediu unde nu auzi decât limba engleză. Oricum, vorbeau o limbă ciudată. Şi eu plecasem de casă cu gândul că mă descurc cu engleza, dar acolo era puţin diferit. Mi s-a repartizat o cameră în campus, nr. 4 pe coridorul I. Toată Universitatea e împărţită pe mai multe colegii, peste 30, iar eu sunt la Colegiul Robinson, la informatică, care e cel mai nou, înfiinţat în anii ’70”, relatează medieşeanul.


Mate şi info. La greu

Mihai zâmbeşte şi spune că programa din primul an de studiu e „lejeră”, pentru că nu are decât două materii: informatica şi matematica. „Ajunge atât, vă spun sigur!”, se amuză tânărul, care spune că pe parcursul anului are 12 cursuri, cu materie consistentă. Clar că nivelul e unul ridicat, iar pretenţiile pe măsura Universităţii. „Toţi informaticienii din primul an, jumate din materie fac informatică, un sfert e matematică, iar celălalt sfert îţi alegi fizică sau altă materie. Eu am ales tot matematică, aşa că programa mea are jumate informatică şi jumate matematică. Am considerat că mi-e mult mai utilă matematica pentru ce vreau să fac în viitor”, consideră el.


Automotivaţie şi supervizare

Deşi Cambridge are un blazon puternic, atmosfera este lejeră. Nu sunt uniforme, nu sunt convenienţe exagerate sau vreo presiune la adresa studenţilor. „Chiar mă amuzam, că acolo, unde sunt secole de tradiţie, nu sunt uniforme, iar la Mediaş la liceul «Roth», ne trebuiau. Tradiţia se simte peste tot, dar nu sunt formalităţi. Poţi merge în pijama la cursuri şi nu te trage nimeni de mânecă. Sunt mult mai puţine «aere» la Cambridge decât în România, profesorii sunt naturali, te tratează ca pe un coleg şi din start ne-au spus să  îi strigăm pe nume. Nu sunt nici acum obişnuit cu asta, dar mă adaptez”, povesteşte Mihai. Pe de altă parte, profesorii au consultări obligatorii cu studenţii, în particular. Pentru că la Cambridge nu există examene în timpul anului, ci doar la final de an. Totul e făcut în aşa fel încât studentul să fie responsabil de ceea ce face. „Nu îţi ţine nimeni evidenţa, modelul lor e bazat pe automotivaţia studentului. Eşti acolo pentru că eşti interesat să înveţi. Nu trage nimeni de tine, iar ce este foarte frumos este că nu există examene. Este doar examenul de sfârşit de an, în rest, ai doar nişte supervizări de-a lungul anului, la fiecare materie, în fapt nişte întâlniri particulare lejere cu profesorii, unde discuţi despre materie, întrebi, îţi explică şi îţi fac nişte predicţii despre cum o să te prezinţi la examen. Ai teme de făcut, asupra cărora discuţi cu profesorul, fapt care te ajută foarte mult. La cursuri nu ai nicio obligaţie să mergi, în schimb la acele întâlniri cu supervizorul e musai de mers”, ne-a povestit tânărul.


Colegi din toată lumea

La Cambridge există o societate a românilor, la care Mihai a fost invitat să adere în primul trimestru. A fost la întâlnire, a devenit membru, dar n-a prea avut timp să mai meargă. „La Robinson suntem doar doi români, restul sunt împărţiţi prin toată Universitatea, sunt din toată ţara, dar n-am auzit să fie altcineva de prin zonă sau de la Sibiu măcar”, zice medieşeanul. 
Mihai Truţă spune despre atmosfera de la Colegiul Robinson să este una frumoasă, mai ales că informatica e o ştiinţă mai nouă, iar colegiul nu este încărcat de un aer tradiţionalist. Dimpotrivă, clădirea are un aer mai modern, alături de clădiri vechi de sute de ani. „Suntem din toată lumea, din Europa, englezi, europeni din est, din vest, indieni, chinezi, nemţi, spanioli. Socializăm între noi, discutăm, ne întâlnim. Se iese foarte mult în oraş, în cluburi, mergem la concerte, la film, atmosfera e relaxantă. N-ai vreme să te plictiseşti, înveţi, munceşti, dar te şi distrezi. Apropo de cluburi şi de legea fumatului care iscă discuţii în România: în Anglia nu se fumează în cluburi şi e extraordinar să ajungi acasă cu hainele curate, fără să fie îmbâcsite cu miros greu de fum. Tinerii nu prea fumează, există o singură băncuţă în tot Colegiul nostru, unde teoretic, ai voie să fumezi. Întotdeauna acolo e colegul meu din România şi mai rar, alţii”, povesteşte medieşeanul de la Cambridge.


Start în carieră

Viaţa la Cambridge e intensă, spune Mihai, care crede că fiecare student are timpul atent drămuit între ore de studiu, teme, cursuri şi obligatoriile întâlniri cu profesorii. Nimeni nu-şi permite să „tragă mâţa de coadă”, pentru că un pas greşit te scoate în decor şi te lasă cu materie nestudiată, sau cu teme nefăcute, care greu pot fi recuperate. Reuşita fiecăruia ţine de automotivaţie şi de precizia cu care îşi stabileşte priorităţile şi îşi organizează timpul. Startul într-o viitoare carieră e unul cum nu se poate mai bun. „Mă pregătesc pentru o carieră de informatician, dar deocamdată e greu de spus unde mă îndrept, pentru că nu prea am cum. Abia în al doilea an intrăm în lucruri mai specializate şi o să decid ce doresc să fac. Sunt foarte multe opţiuni: programare în diferite domenii, ştiinţific, medical, sau poţi să te îndrepţi spre cercetare în mediu academic, să studiezi bazele informaticii. Nu mă atrage foarte mult latura de cercetare, sunt o persoană mai dinamică şi sunt mai mult practic, aşa că să descoperi un algoritm ceva mai rapid decât altul nu mi se pare mare chestie, cred că e mult mai interesant ce anume faci cu el, unde şi cum îl aplici. E mai palpitant să faci lucrurile să se mişte. Abia la anul, când intrăm în chestiuni mai specializate, voi putea vedea exact care e «meniul», unde anume mă voi îndrepta. Nu m-am gândit unde voi fi peste 5-10 ani, dar cred că se va putea face cam orice şi de oriunde, mai ales în informatică, aşa că nu ştiu pe unde aş putea fi. Oricum, mi-ar plăcea să locuiesc într-un oraş mare, cu multe clădiri înalte, aşa că Mediaşul sare din ecuaţie”, recunoaște Mihai Truţă. 


Finanţare pentru studii

Iniţial, băiatul eliminase universităţile din Anglia de pe listă, pentru că ştia că studiile costă 9.000 de lire pe an şi i s-a părut extraordinar de mult. Apoi a aflat că e vorba de 7.000 de lire. „Dar mai apoi am aflat de sistemul de împrumuturi pentru studenţi, e un program guvernamental acolo, prin care ţi se plătesc studiile, tu nu plăteşti nimic. Plăteşti doar când ai primul salariu, când câştigi 24.000 de lire pe an şi atunci începi să plăteşti un procent anume din salariu. Plăteşti vreme de 20 de ani. Dacă apuci să plăteşti toată suma e bine, dacă nu, tot bine e”, explică el.

Mihai TRUŢĂ | student: „Nivelul e ridicat, poate mă aşteptam să fie altfel structurate cursurile, dar oricum, ai informaţie câtă vrei şi de unde vrei. Profesorii sunt foarte buni, dar până la urmă eşti responsabil pentru ce faci, sistemul e bazat pe automotivaţia ta. Nu trage nimeni de tine, tu faci totul, dacă vrei.”

Rivalitate academică, din 1209

Universitatea Cambridge este situată în orașul englez cu același nume. Este a doua universitate ca vechime din lumea anglofonă și are o reputație deosebită, fiind considerată una din cele mai puternice din lume. Universitatea a fost, inițial, o asociație de cărturari din orașul Cambridge, fondată în 1209 de unii profesori plecați de la Oxford, după o dispută cu localnicii. Universitățile Oxford și Cambridge sunt uneori denumite Oxbridge. Între cele două universități există o rivalitate istorică în plan academic.
Universitatea Cambridge este un centru elitist, care se laudă cu 89 de laureaţi ai Premiului Nobel, nouă regi şi 15 premieri ai Marii Britanii, care au parcurs acelaşi drum. Iar pe lista absolvenţilor sunt nume „grele”, printre care Isaac Newton, Francis Bacon, Henry Cavendish, Lord Kelvin, Charles Darwin şi Stephen Hawking.


    Trimite prin e-mail