marți, 6 octombrie 2015

Publicat la 19:16:00 de Redacţie

„Muncim din greu, ca să ne facem viața mai ușoară“


Curajul de a deveni fermier european l-a transformat pe Aurel Stoica, un tânăr din satul Apoș, într-un antreprenor cu perspective.


Prin GAL Microregiunea Hârtibaciu (MH), el a obținut o finanțare nerambursabilă de 40.000 de euro pentru proiectul „Instalarea pentru prima dată ca șef de exploatație a tânărului fermier Stoica Aurel din localitatea Bârghiș, sat Apoș, județul Sibiu“, pe Măsura 112. Proiectul, aflat în implementare, dar cu investiția făcută are ca obiective creșterea vacilor de lapte și achiziția de utilaje agricole.

Aveți o afacere de familie. De unde v-a venit ideea să o dezvoltați cu fonduri europene? 
Cei de la GAL MH au venit și ne-au spus cum putem beneficia de fondurile europene, ce putem face, ne-au explicat ce avantaje ar fi dacă lucrăm cu ei. Ne-am hotărât să începem proiectul.

În ce stadiu de implementare sunteți?
Atunci, ca și acum, aveam 32 de vaci de lapte, după trei ani de zile deja trebuie mărit efectivul de animale și suprafața de teren. Cu pământul am ajuns la aproximativ 20 de hectare. Noi trecem deja în al treilea an de implementare, să putem primi cea de-a doua tranșă de bani, după ce am luat aproximativ 60 la sută.


Ce utilaje v-ați achiziționat până acum?
Am luat o freză de pământ, o balotieră de baloți rotunzi, un combinator și un tanc de lapte cu răcitor. Cu acestea ne-am putut încadra în suma respectivă.

Ce veți face din a doua tranșă de finanțare?
Acum dorim să ne putem cumpăra o mașină de recoltat porumbul, de atașat după tractor. Asta ne-ar mai lipsi ca să avem tot, complet. Noi am încercat să ne cumpărăm toate utilajele ca să ne ușurăm munca.


Cine lucrează cu utilajele?
Tatăl meu și cumnatul. Avem două tractoare, unul mai mare și unul mai mic, iar ei le conduc. E mai ușor să-ți faci treaba așa, decât cu lucrători zilieri pe care să-i tocmești. Înainte mergeam la coasă, cu coasa în spate, coseai fânul, îl întorceai... acum te urci în tractor și faci treaba mai repede și fără efort, nu-ți mai trebuie nimic, nu mai depinzi de nimeni. Îți faci totul singur. E mult mai ușor. Și productivitatea e mult mai mare.


Sunteți mulțumit de felul în care a decurs proiectul?
Suntem mulțumiți, deși adevărul este că sunt multe acte de făcut, e multă bătaie de cap. Uneori, până rezolvi ceva, se termină termenele. Ar fi foarte bine dacă n-ar exista atâtea hârtii, dacă s-ar putea simplifica birocrația, mai ales că totul se poate vedea când vine controlul. La noi au fost cu vizita pe teren, au văzut cum lucrăm și a fost în regulă. Dacă ar fi mai ușor, ar fi foarte bine. Dar asta este. Până la urmă, fondurile europene ne ajută. Cine și-ar putea permite să-și cumpere o balotieră cu 600 de milioane (lei vechi – n.red.), banii jos? Poate ne-am fi cumpărat și cu posibilitățile proprii o balotieră, dar una la mâna a doua, de care te poți folosi un an sau doi. În schimb, dacă o iei nouă și ai grijă de ea, poți s-o folosești zece ani de zile. Acesta este beneficiul: primești banii și sunt nerambursabili. E greu, dar până la final, e bine!

Vă gândiți la vreun proiect și pentru perioada următoare?
Cu toate că e greu și îți trebuie și mulți bani la început, am încercat, vedem că merge... Dacă pe viitor vor mai fi fonduri, poate vom mai încerca. Oricum, mergem mai departe cu afacerea. Am făcut grajdul acesta pentru 40 de animale, trebuie întreținut, mai târziu o să-l mai modificăm. La țară, e mai greu să faci altceva. Dacă vedem că merită și vom mai putea atrage bani nerambursabili, de ce să nu încercăm?

Ce sfaturi ați avea pentru cei interesați să acceseze astfel de finanțări?
Dacă au deja pământul și animalele, ca să nu cheltuiască din finanțare pentru aceste achiziții, eu îi sfătuiesc să încerce, fiindcă într-un final se rezolvă toate.

Denumirile măsurilor de finanțare
  • Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri
  • Măsura 312 - Dezvoltarea sectorului non-agricol
  • Măsura 313 - Încurajarea activităților turistice
  • Măsura 322 - Valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural
  • Măsura 421 - Implementarea proiectelor de cooperare


„Microregiunea Hârtibaciu” - GAL-ul din centrul ţării

Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, formată din 26 de membri, a obţinut personalitate juridică în 30 octombrie 2007. Actuala structură a GAL „Microregiunea Hârtibaciu” se compune din 53 de membri, din care 15 primării, 14 ONG-uri, 10 societăţi comerciale, patru întreprinderi individuale, patru grupuri de iniţiativă şi șase persoane fizice. Teritoriul GAL MH se întinde pe o suprafaţă de peste 1.389 km2, cu o populaţie de 43.744 locuitori, în 58 de localităţi.
Echipa tehnică condusă de managerul Elena Curcean a reuşit să atragă pe Valea Hârtibaciului, până în prezent, prin intermediul proiectelor finanţate, o sumă nerambursabilă în valoare circa 2.161.000 euro, din cei 2.281.120 prevăzuţi în strategia de dezvoltare. Cea mai mare sumă, 844.984 euro, a fost atrasă prin măsura 322 şi va fi folosită pentru dezvoltarea satelor. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe măsura 112 , prin care 16 tineri îşi vor începe activitatea beneficiind de câte 40.000 de euro pentru culturi vegetale, zootehnie şi apicultură. Pentru dezvoltarea turismului au fost depuse patru proiecte, care însumează valoarea de 618.195 de euro şi vor duce la punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent pe Valea Hârtibaciului. 
Prima etapă de atragere de fonduri europene, pe Axa LEADER, aproape s-a încheiat. Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu” urmează să sprijine implementarea proiectelor finanţate şi să elaboreze următorul Plan de Dezvoltare Locală a zonei, realizând întâlniri cu partenerii şi cu membrii asociaţiei pentru etapa 2014 - 2020, în care se preconizează un buget mult mai mare și un nou succes pentru Valea Hârtibaciului.
    Trimite prin e-mail