sâmbătă, 3 octombrie 2015

EDITORIAL | Demanelizare cu manele clasice

Dacă e toamnă, e culoare şi poezie. Dacă e poezie, atunci musai să fie şi muzică. Şi nu orice fel de muzică, ci din cea mai bună. Radio România Muzical şi Ministerul Educaţiei Naţionale au bătut palma pentru proiectul “Ascultă 5 minute de muzică clasică”, care devine program naţional în şcoli, începând din acest an şcolar. La minor, maestro! Fără număr, adică!

Milu OLTEAN
Că educaţia românească e proiectată şi condusă de “dinozauri”, incapabili să se plieze pe vremurile în care trăim, sunt convins de mult. Cu nişte indivizi aflaţi la conducere, într-o incapacitate cronică de a coborî din lumea ideilor educaţiei romantice, către o construcţie vie şi pliată pe realităţile social-economice, care să producă inteligenţă şi calitate în detrimentul prostiei promovată la rang de mare artă, educaţia n-are nicio şansă. Deciziile se iau ca pe vremea lui Stalin şi nu se discută, într-un sistem anost, bazat pe interese promovate de Inspectorate, în funcţie de coloratura politică. Şi cu mulţi indivizi care au cucerit rangul de profesor, fără să-l merite. Şi cu alţii blazaţi de lehamitea şi discursul celor dintâi. Aşa s-a demonetizat, de câţiva ani încoace, instituţia învăţământului superior printr-o supunere orbească sub magia banului, aşa s-au distrus şcolile de meserii, aşa au ajuns analfabeţii în clasa a XII-a să se afle în faţa examenului maturităţii şi să vorbească despre Eminescu, Blaga sau Eliade, ca despre cei mai mari voievozi ai neamului. Nu-s adeptul teoriilor conspiraţioniste, dar realităţile în care se scaldă sistemul de învăţământ ne înfig un croşeu în falcă, de cu greu ne putem reveni. Tare mi-e că, aşa cum cântau acum o vreme băieţii de la Sarmalele Reci, “ţara te vrea prost”. De aici, putem face tot felul de deducţii: nu ştii - nu ceri, nu înţelegi - nu întrebi, nu ştii să mănânci singur - iei ce ţi se bagă în gură gata mestecat. Ca să revin la oile noastre, nu auzi - îţi punem muzică clasică. Scuzaţi cacofonia, dar e acordată în ton cu piesa. Într-o lume plină de flori colorate, de artişti şi muze zburătoare, de pace şi dragoste, era şi păcat ca Ministerul Educaţiei să nu se preocupe de ceea ce ascultă elevii. Că alte probleme de rezolvat nici nu mai sunt. Pe bune! Şi, părându-li-se celor din turnul de fildeş că “e prea multe manele şi dansuri din buric” în atmosfera încântătoare a şcolilor româneşti, au pus-o de un parteneriat pentru promovarea muzicii clasice în şcoli. Să cazi pe spate, nu alta! Adică, în loc să asculte pe telefoane cine ştie ce răgete marca bipedul burtos cu nume ce rimează cu maimuţă, elevii vor fi traşi de mânecă şi li se vor (im)pune 5 minute de Bach, Mozart sau Enescu. Acuma nu se ştie exact, 5 minute pe zi, 5 minute pe oră, 5 minute pe trimestru? N-are sens să fim cârcotaşi, că numai de pierdut avem, programul se va lansa, iar corifeii din Olimpul ministerial îşi vor freca din nou mâinile a lucru bine făcut. Au mai bifat una... Meseriaşi! Tare mi-e că n-au luat în calcul un lucru. Băieţii care cântă cu reverbul la maxim despre “bani, dujmani, fete şi maşini” au un debit verbal de speriat şi, dacă ciulesc urechea, sunt în stare să se reprofileze şi să aducă în prim plan nişte manele-clasice de mai mare dragul. Numai aşa, să le facă în ciudă şi să moară duşmanii din Minister, care intoxică auditoriul cu bucăţi clasice. Maestro, la minor! Fără număăăărrr! Ba, Ba, Ba, Bach, Bach!