marți, 14 iulie 2015

Plicurile interzise. Trei decenii de întrebări fără răspuns


Chiar în ziua în care savantul Hermann Oberth împlinea 90 de ani, filateliştii afiliaţi grupării „Cosmofila - Hermann Oberth“ au dorit să organizeze o mare expoziţie filatelică omagială la Cercul Militar Mediaş. Numai că, în loc de aniversare, gruparea a fost interzisă de autorităţi, iar expoziţia a fost anulată.


Autor: Milu OLTEAN

Motivul invocat de mai-marii vremii a fost că filateliştii medieşeni au tipărit plicuri cu imaginea lui Oberth şi le-au ştampilat tot cu imaginea sa, fără aprobare. Colecţionarul medieşean Liviu Pintican-Juga vorbeşte, însă, de un complot al autorităţilor, care nu erau deloc încântate de o sărbătorire a lui Hermann Oberth în ţară, cunoscut fiind faptul că savantul trăia în Germania.

Planuri dejucate

În 25 iunie 1984, savantul Hermann Oberth împlinea 90 de ani. Pentru a marca evenimentul, filateliştii români, grupaţi într-o formaţiune pasionată de Cosmos, s-au pregătit pentru organizarea unei expoziţii tematice la Casa Armatei din Mediaş, data expoziţiei fiind fixată chiar de ziua savantului. Cum la asemenea evenimente de anvergură se obişnuia tipărirea unui plic special, marcat cu o ştampilă dedicată, organizatorii medieşeni ai evenimentului au tipărit 100 de plicuri cu imaginea lui Oberth, la o tipografie de la Alba Iulia, pe care le-au ştampilat cu o ştampilă confecţionată tot la tipografie. Fără prea multe explicaţii, cu doar câteva zile înainte de expoziţie, plicurile şi ştampila au fost confiscate şi distruse de autorităţi, pe motiv că au fost confecţionate fără autorizare, evenimentul a fost anulat, iar gruparea de filatelişti „Cosmofila - Hermann Oberth“ a fost desfiinţată. Colecţionarul medieşean Liviu Pintican Juga ştie toată povestea de atunci, dar mai mult decât atât, este fericitul posesor a două plicuri „interzise“, salvate de la distrugere.

„Cosmofila - Hermann Oberth“ la Mediaş

Liviu Pintican Juga are 67 de ani şi este pensionar din sistemul gazier medieşean, dar şi un colecţionar pasionat şi un filatelist cu ştate vechi de plată. Pintican mărturisește că, înainte de, ’89 filatelia reprezenta o supapă, o cale de evadare din cotidianul tern, iar pasionaţii obişnuiau să se întâlnească şi să vorbească despre colecţiile lor, despre ce au mai găsit, despre una-alta... Iar lumea colecţionarilor era fascinantă, cu poveşti deosebite, cu oameni dedicaţi.  În 1981, în cadrul Cercului Filatelic Mediaş, la iniţiativa unor colecţionari pasionaţi, filatelişti atraşi de tema „Cosmos“, a luat naştere o grupare de filatelie tematică, intitulată „Cosmofila - Hermann Oberth“. La această grupare au aderat foarte mulţi filatelişti din toate judeţele ţării, care aveau aceeaşi pasiune pentru tematică. Deja, în acelaşi an a fost organizată la Mediaş prima expoziţie din România cu tematică legată de Cosmos. „Înainte de înfiinţarea grupului, filatelistul medieşean Mihai Velicoglu îi scrisese savantului, să-i ceară acordul de a-i folosi numele. A primit răspuns în 27 septembrie 1981: «Sunt fericit că în ţara mea de naştere există preocupări pentru cosmonautică», semnat Hermann Oberth. Activitatea a mers bine, s-a încercat ulterior editarea unui buletin informativ periodic şi organizarea unor expoziţii axate pe tematica menţionată, anuale. În «Cosmofila» cred că eram vreo 80-90 de filatelişti din toată ţara, cu toţii pasionaţi de tematica numită Cosmos, care aveau colecţii frumoase pe tema respectivă şi care erau interesaţi”, ne-a povestit Pintican.


Un omagiu pentru Oberth

În 1984 se împlineau 90 de ani de la naşterea savantului Hermann Oberth, iar filateliştii grupaţi în „Cosmofila - Hermann Oberth“ s-au gândit să-i dedice savantului ediţia expoziţiei din acel an. Pregătirile pentru expoziţia programată în vară, au început încă din primăvara acelui an. Adică, partea de logistică, panouri, suporturi, organizare, sală, dar şi realizarea unor materiale filatelice specifice momentului. „De regulă, la asemenea momente se realiza un plic special, pe care se aplica un timbru conform tarifelor poştale din acea perioadă, iar timbrul era ştampilat cu o ştampilă specială, dedicată evenimentului respectiv. De acestea trebuia să ne ocupăm noi, cei de la Mediaş“, a povestit Pintican. Evenimentul era plănuit a se desfăşura la Mediaş, la Cercul Militar, un loc în care filateliştii obişnuiau să se întâlnească, având în vedere că mulţi dintre pasionaţi erau cadre militare. „Organizatorii stabiliseră deja că ştampila care va fi creată special pentru eveniment va purta data de 25 iunie 1984, data naşterii savantului Hermann Oberth. Trebuia să facem un plic, care în partea stângă avea portretul savantului, o rachetă schematică, o reproducere a semnăturii olografe şi textul adecvat. Ştampila era rotundă, în centru avea portretul lui Oberth şi datele 1894-1984“, a explicat Liviu Pintican.

Numai cu aprobări speciale

Colecţionarul medieşean spune că atât plicul, cât şi ştampila, de obicei, se confecţionau la o tipografie, iar la acea vreme nu se tipărea nimic fără aprobări peste aprobări. Unele obţinute pe plan local de la organele de partid, altele obţinute de la instituţiile centrale ale Poştei. Demersul era în funcţie de toanele celor care dădeau aprobări. Pentru evenimente mai mici erau suficiente aprobări locale, pentru unele mai mari puteai ajunge de la Ana la Caiafa.  „Degeaba mergeai să comanzi ceva, pentru că ţi se cereau tot felul de aprobări. În cazul nostru, trebuia să se tipărească pe plic imaginea despre care am amintit, iar ştampila urma să fie confecţionată din zinc, tot la tipografie. Pentru ambele piese erau nevoie de aprobări, iar aici vorbim de două categorii de aprobări. Odată erau cele pe care trebuia să le obţii din punct de vedere politic şi mai erau nişte aprobări specifice, în vigoare şi azi, pe linie filatelică şi pe linie poştală, pentru că până la urmă vorbim de o ştampilă poştală. Primele de obţinut erau aprobările politice, iar cele poştale erau ultimele de obţinut”, a povestit Pintican-Juga. 

Criză de timp

Medieşenii au început goana după aprobări. În primul rând, ale organelor locale de partid şi de stat, asta era expresia consacrată. La Mediaş, aprobările se obţineau de la secretarul comitetului municipal de partid cu probleme de propagandă, la acea vreme Doina Boilă. De asemenea, machetele au fost vizate şi de Ilie Nemeş, preşedinte al Consiliului de Educaţie. „Nu era pentru prima dată. Aici treaba a mers repede, am obţinut repede aceste aprobări. Pe plan local, am fost mereu sprijiniţi. Dar nu era suficient, pentru că după aceea mai aveam nevoie de aprobări similare de la nivelul judeţului. De obicei, când aveam asemenea evenimente, mereu intram în criză de timp, pentru că aprobările judeţene, veneau foarte greu. Abia când aveai undă verde de la judeţ, ajungeai la nivel naţional şi la conducerea Poştei”, şi-a continuat povestea colecţionarul medieşean.

Tipărituri „pe sub mână”

Chestiunea era clară: pentru tipărituri era nevoie de aprobări, iar acestea trebuiau să vină în timp util pentru ca plicurile să fie imprimate şi ştampilate până la ora expoziţiei, pentru a le fi oferite participanţilor. Numai că timpul trecea, iar aprobările de la Sibiu nu mai veneau, așa că organizatorii îşi făceau deja probleme dacă vor mai avea timp necesar să rezolve problema plicurilor şi a ştampilei. „Până la Dumnezeu te mâncau sfinţii, era mult timp cu aprobările. Niciodată nu te puteai încadra, nu aveai timp suficient, dacă era să mergi pe calea legală, pentru a avea materialele gata la vernisajul expoziţiei. Materialele trebuiau oferite expozanţilor, trebuiau expuse în vernisaj, arătate vizitatorilor. Dacă expoziţia era de amploare, organizam şi un oficiu poştal ambulant, în incinta expoziţiei, unde se aplica ştampila respectivă, pentru că multe vernisaje aveau loc duminică, iar duminica oficiile poştale din oraş erau închise. Expoziţia era planificată încă din primăvară, pentru 25 iunie, dar am intrat în criza inerentă de timp”, își amintește Pintican. În acest context, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Alba s-a oferit să dea o mână de ajutor şi să confecţioneze materialele la tipografia din Alba Iulia, prin nişte cunoştinţe, în paralel cu durata de obţinere a aprobărilor. „Era o chestie total ilegală, dar toţi eram convinşi, inclusiv el, că vor veni hârtiile necesare şi nu va fi nicio problemă. Tipografiile aveau reguli clare, nu se făcea nimic fără aprobare. El a intervenit prin cineva. Aşa s-au realizat plicurile, ştampila... S-au tipărit 100 de plicuri”, a precizat Liviu Pintican-Juga.


Intervenţie în forţă

Ştampila şi plicurile au ajuns la Mediaş, iar Mihai Velicoglu, regretatul filatelist medieşean, a pregătit plicurile. A pus timbrul şi a aplicat ştampila. Plicurile erau pregătite de oferit filateliştilor participanţi la expoziţie, ca o piesă de marcare a evenimentului şi de colecţie. Se aştepta momentul vernisajului. Toată lumea era nerăbdătoare în aşteptarea expoziţiei, materialele erau pregătite, sala era pregătită, filateliştii pregătiţi şi ei cu tot felul de colecţii interesante. Numai că... „în una din zilele chiar din săptămâna dinaintea evenimentului ne-am trezit cu o comisie formată din trei persoane, din Sibiu, având în frunte pe preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Sibiu, deplasaţi la Mediaş cu un mandat foarte precis - acela de a confisca materialele noastre. N-au venit să discute, să ne întrebe... sarcina a fost clară: să vină, să le confişte, să le distrugă şi să raporteze mai sus că misiunea e îndeplinită. Au mers exact la ţintă, ştiau că plicurile sunt la Mihai Velicoglu. Le-au ridicat de acolo, în prezenţa lui, şi ştampila la fel. S-au dus undeva în spatele blocurilor din zona Gloria, au numărat plicurile să fie 100 şi le-au dat foc. Aveau pregătită o pilă, iar cubul de zinc, ce avea în relief imaginea lui Oberth, ştampila adică, au brăzdat-o cu o cruce mare şi adâncă, mutilând ştampila. Au încheiat un proces verbal şi au plecat liniştiţi la Sibiu”, povesteşte Pintican.

Interzis pentru Cosmofila

Teribila veste s-a aflat repede printre filatelişti, care au rămas sideraţi în faţa unui asemenea gest, fără precedent printre ei. Mecanismul de represiune al sistemului s-a mişcat repede, astfel că li s-a pus în vedere cu câteva zile înainte de vernisaj că expoziţia nu va mai avea loc. Fără explicaţii. Acestea au venit în luna iulie, în revista „Filatelia“, unde medieşenii erau înfieraţi şi scoşi pe linie moartă. „Lucrurile s-au mişcat foarte repede, era luni sau marţi, aveam vernisaj duminică. Urgent, ni s-a comunicat că expoziţia nu mai are loc. Asta a fost. Argumentul pentru interdicţie l-am primit în numărul 7 al revistei «Filatelia», din luna iulie 1984, într-un anunţ al Comitetului Executiv al Asociaţiei Filateliştilor din România: «Pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la realizarea unor ştampile şi tipărirea plicului ocazional dedicat programatei expoziţii Cosmofila 84 (care nu se mai organizează), gruparea tematică Cosmofila din Mediaş (responsabil Mihai Velicoglu) a fost desfiinţată pe data de 29 mai 1984, iar pentru materialele confiscate urmând a se recupera sumele cheltuite», scria acolo. Practic, ne acuzau că am tipărit fără aprobări şi ne-au desfiinţat cu o dată ce le-a convenit lor, imputându-ne nişte bani pe care i-am plătit fiecare din buzunarul nostru”, se plânge Pintican.

Enigme peste timp

Colecţionarul medieşean spune că, la mai bine de 30 de ani de la acea întâmplare, lucrurile nu sunt complet lămurite, deşi filateliştii au încercat să afle ce s-a întâmplat cu adevărat. „Nu ştiu ce să zic, nu era prima dată când făceam tipărituri doar cu aprobările locale şi n-a fost niciun fel de problemă, am mers personal de mai multe ori la tipografia din Târgu Mureş. Ulterior veneau şi celelalte aprobări. De data asta, ne-au imputat lipsa aprobărilor judeţene şi a celor de mai sus“, susţine Pintican. În lipsa unor răspunsuri clare, sunt tot felul de supoziţii, iar Pintican crede că asocierea numelui savantului Hermann Oberth cu un eveniment din România nu prea era pe placul autorităţilor. „De multe ori, ni s-a sugerat să scoatem din denumirea grupării numele savantului Hermann Oberth. Acesta mai trăia, era plecat în Germania, statul român făcuse cu ceva ani înainte eforturi de a-l repatria. În 1972 şi 1974, Oberth chiar fusese în România, cu aprobarea lui Ceauşescu, şi chiar a fost decorat de Statul român. Ar fi fost o lovitură puternică de imagine repatrierea lui Oberth. A primit titlul de Doctor Honoris Causa la Cluj, probabil a fost o mână întinsă din partea sistemului din România, dar, neexistând un răspuns, savantul a fost trecut pe o listă a persoanelor care nu mai trebuiau să apară în faţă... Oricum, ideea e că din acel moment ne-am încetat activitatea. Este o enigmă că n-am reuşit să aflăm de unde s-a ştiut la Sibiu de tot ce am făcut noi la Mediaş, că materialele fuseseră confecţionate la Alba, că plicurile erau pregătite şi se aflau la Velicoglu acasă. Au ştiut tot, au venit la punct ochit, punct lovit...“, crede Pintican.

Câteva plicuri au fost salvate 

Plicurile s-au ars, ştampila s-a distrus, expoziţia a murit înainte de naştere, „Cosmofila“ s-a dizolvat... dar povestea are şi un deznodământ - oarecum fericit - privit prin prisma anilor care au trecut de atunci şi cu alţi ochi, din alt sistem: câteva plicuri au fost salvate. Acestea au fost păstrate de filateliştii medieşeni, în mare taină, şi n-au putut fi scoase la vedere înainte de ’89, când oricum nu erau considerate legale. Astăzi, în schimb, au statut de vedete şi sunt considerate rarităţi. „E un obicei, totdeauna se tipăresc ceva mai multe, să ai câteva rezerve. Nu ştiu exact câte au fost, dar Velicoglu le-a pregătit pe toate, însă la dispoziţia comisiei a pus doar 100. Ei ştiau de 100, el le-a dat 100. Au mai rămas câteva, care sunt rarităţi azi. Înainte, un plic neaprobat nu era considerată piesă filatelică, nu-l puteai arăta, dar azi e o raritate şi o piesă de colecţie. Eu am două asemenea plicuri, le-am primit de la Mihai Velicoglu. Le-am păstrat, cu riscul de rigoare, dar de scos le-am scos numai după ’89. Azi nici nu concep o expoziţie tematică Hermann Oberth fără aceste exponate“, conchide Liviu Pintican-Juga.      

Liviu PINTICAN-JUGA | filatelist: „Sunt enigme multe. De ce nu ne-au dat aprobare? De unde au ştiut că am tipărit deja? Era vreo directivă împotriva lui Hermann Oberth? De unde au ştiut unde sunt materialele şi câte sunt? M-am întrebat de multe ori, dacă nu au fost repercusiuni la tipografia din Alba, în urma a ceea ce s-a întâmplat acolo, dar n-am reuşit să mai aflu. Probabil au fost...“

„Cosmofila“ a apus, „Astrofila“ s-a născut

Liviu Pintican-Juga spune că speculaţiile legate de interdicţie au fost alimentate şi de faptul că, la scurtă perioadă după dizolvarea grupului „Cosmofila“, a fost înfiinţată o altă grupare la Botoşani, cu acelaşi profil, dar fără asocierea cu numele lui Hermann Oberth. „Nu după multă vreme, a luat naştere o altă grupare, care i-a adunat pe colecţionarii pasionaţi de cosmos, numită «Astrofila», la Botoşani. Doar «Astrofila». Ne-au luat oamenii, totul, cum ai lua o echipă de fotbal azi, cu trofee, cu jucători, cu palmares... Nu ştiu, putem face multe speculaţii azi, ne-au scos pe noi din joc şi au făcut o altă echipă, poate ne-au săpat şi cei din Botoşani, cine ştie?“, se întreabă el.