miercuri, 8 iulie 2015

Bani europeni și rânduială ca la sași


Turiștii care ajung în nordul județului Sibiu și vor să cunoască locuri mai puțin consacrate pot alege comuna Moșna, unde au ocazia să facă drumeții, să încerce gastronomia locală și să afle istoria unei comunități multietnice, ale cărei ecouri identitare răzbat prin mai bine de șapte secole. Este obligatoriu popasul cu degustare în Turnul Slăninilor, după care puteți înnopta în casa unde a locuit Stephan Ludwig Roth. Peste doar câteva luni, casa va fi deschisă publicului larg, în regim de pensiune agroturistică. Proiectul este posibil datorită unei finanțări europene nerambursabile, obținută prin GAL Podișul Mediașului.


Autor: Mihai COLIBABA

Globalizarea este încă departe de Moșna și asta-i un lucru bun. Trebuie să ajungi aici, să-ți lași grijile unde se termină asfaltul, să hoinărești pe dealurile înverzite, să te reculegi între zidurile cetății săsești și, mai ales, să asculți poveștile localnicilor mereu bucuroși de oaspeți. Biserica săsească din Moșna, construită pe la 1480, se remarcă prin conformația celor opt piloni înclinați care susțin navele exterioare. Probabil că acestea sunt mai vechi decât nava centrală. Iar așa ceva, spun moșnenii, se mai întâlnește doar izolat, prin Austria și Cehia. Un alt motiv de mândrie este tabernacolul înalt de 11 metri, o capodoperă a vestitului meșter sibian Andreas Lapicida. Orga din biserică este „sora“ celei de la Biertan. Instrumentele au fost construite în același an, de către maestrul Carl Hesse, și aduse în 1884 de la Viena. 
Toată arhitectura satului este cu totul specială. Poate din cauza stratului de apă freatică mai ridicat, sașii și-au structurat casele invers față de orice altă localitate tradițională din Transilvania. Au șura la stradă și casa în spatele curții. Așa, era mai simplu accesul căruțelor și al animalelor spre șură, iar prin spate gospodarii își făceau portițe, pentru ca vecinii să comunice mai ușor. Și așa se dezvolta câte o uliță secundară. O astfel de gospodărie, construită în 1895, se păstrează la nr. 215 și a fost inclusă în Ecomuzeul Regional Sibiu.


Omul sfințește locul

Ghid sufletist, translator priceput, administrator riguros, gospodină desăvârșită și încă multe calități întâlnești la Mariana Rempler, cea care se ocupă de ansamblul cetății fortificate. La ea stau cheile acestui tărâm ferecat în poveste și tot în sarcina ei este să ducă mai departe, în secolul XXI, moștenirea sașilor din Moșna. După Revoluție, când aproape toți sașii au emigrat în Germania, doamna Mariana a ales să rămână în satul natal. Și să demonstreze că omul sfințește locul.


Hausmeister Mariana Rempler

Nu-i greu să dai de ea: dacă n-ai pe cine întreba, îi găsești numărul de telefon chiar pe o plăcuță de la poartă. Mariana Rempler se prezintă, într-un cuvânt, „Hausmeister“, adică este omul care îngrijește de proprietate. Dar este mai mult decât atât. Noi am găsit-o la orele după-amiezii, îndrumând un camion cu ajutoare de la Crucea Roșie. Are încă multă energie, la cei 63 de ani ai săi. „Eu fac de toate pe aici, sunt «fata» bună la toate. E foarte mult de lucru. Sunt de meserie bucătar. Asta e meseria pe care am învățat-o, acum 45 de ani. Acum sunt pensionară. În Moșna mai sunt șapte sași. Pe lista de la biserică mai suntem 22, dar sași adevărați mai suntem șapte persoane, restul sunt familii mixte, din români și țigani. Preot nu mai avem din 1990, acum preotul vine din Mediaș, o dată la două săptămâni, avem slujbă și la înmormântări, sau când sunt alte evenimente, eu imediat anunț și vine și își face datoria. Dacă cineva vrea să viziteze biserica, găsește la ușă numărul meu de telefon. Sunt tot timpul pe aici, mă sună și îndată vin, nu-i nici o problemă, că ar fi păcat să ajungă omul până aici și să nu poată intra în biserică“, susține moșneanca.


„Mulțumesc lui Dumnezeu!“

Ne vorbește cu drag despre proiectul agropensiunii care prinde contur în vechea casă parohială evanghelică. „Am preluat biserica în 1990. De 25 de ani sunt aici și domnul episcop și toată lumea mă cunoaște, au încredere în mine și mi-au încredințat această casă. Am primit casa în donație din partea Bisericii, în 2012. Casa este datată la 1794. Până în 2012 a fost casă parohială, când am început proiectul și am dedicat-o agroturismului. Acum deja proiectul este în desfășurare. Mulțumesc lui Dumnezeu că, după doi ani și jumătate de chin, am reușit s-o facem. Și mă bucur! Eu am 15 la sută cofinanțare, pe care deja i-am virat, iar acum trebuie să duc hârtiile la Sibiu, ca să vireze și ei cei 85 la sută care reprezintă fonduri europene. Valoarea totală a proiectului este de 46.000 de euro, din care rămân la noi aproximativ 39.800 nerambursabili. Din primăvară am început și lucrările fizice, deja interiorul este aproape gata, merge bine lucrarea. Proiectul prevede restaurarea geamurilor, a ușilor, băile noi sunt deja gata, încălzire centrală pe lemne și pe gaz, drenaj în jurul casei, scocurile schimbate, o parte din țigla acoperișului înnoită și o bucătărie de vară va fi frumos renovată, unde va veni încălzirea centrală pe lemne și cazanul de 500 de litri pentru apă caldă. De asemenea, toată instalația electrică a fost înnoită. În ceea ce privește achizițiile, avem și mobilier nou - paturi, dulapuri, noptiere, tot ce trebuie. Am o mobilă foarte frumoasă, pictată, care se păstrează și se restaurează. O să fie și un site, așa că ne va putea găsi ușor oricine caută cazare în Moșna. Lucrările se vor încheia în 30 august, ceea ce înseamnă că nu mai prindem sezonul acesta, dar din sezonul viitor, putem primi oaspeți la capacitate maximă. Sunt în total șapte camere, din care patru camere sunt cu paturi, trei băi, bucătărie. În total, 24 de locuri de cazare. Clasificarea pensiunii va fi de două margarete“, a menționat Mariana Rempler. 



Donații de la sașii din Germania

Stucaturile tavanelor, bolta în cruce, grinzile, acoperișul cu țiglă-solzi și inscripțiile latinești care încă se pot citi pe zidurile clădirii impresionează de la prima vedere. Lucrările de intervenție respectă tradiția arhitecturală săsească, la fel și mobilierul este specific caselor de oaspeți săsești, deși nepoata unuia dintre foștii parohi, care a crescut aici și locuiește de mulți ani în Wolfsburg, spune că s-au schimbat multe. „Desigur, totul e mult schimbat, dar este foarte emoționant să te întorci în locul unde ai copilărit“, mărturisește ea, plimbându-se prin curtea plină de amintiri. Doamna Rempler are oaspeți mai tot timpul. Cu ei s-a mai ajutat până acum. „Această casă parohială avea 24 de locuri de cazare, care erau mai mult pentru sașii noștri plecați din Moșna, să aibă unde dormi când revin în concedii. Ei mai fac donații. De exemplu, și orga a fost anul trecut restaurată și a costat 25.000 de euro și toți acei bani i-am primit ca donație de la sașii noștri plecați de aici. Mai veneau preoții, cu copiii care aveau Confirmarea, și stăteau aici câte o săptămână, făceau un fel de instructaj. Mai făceau drumeții. Aceștia își plăteau numai masa, nu și cazarea, fiindcă era casă parohială. Au fost și copiii fostului preot din anii '52 până în 1968. Copiii care au crescut aici, în casa asta, s-au uitat în toate colțurile, cunoșteau tot, chiar și biserica o cunoșteau. Au fost trei frați - două fete și un băiat - cu copiii lor, care sunt născuți în Germania, să le arate unde au crescut. Acel preot atunci m-a și botezat pe mine. Copiii lui sunt mai în vârstă decât mine, au peste 70 de ani. Am și acum niște musafiri, dar azi sunt la Sighișoara. Ei vin pentru a șaisprezecea oară la noi și, de fiecare dată când vin, donează câte 1.000 - 1.500 de euro de la comunitatea lor din Steinfurt, ca să mai putem lucra câte ceva la reabilitarea bisericii. Proiectul acela a început după vizita prințului Charles. Șantierul este oprit acum, din cauză că n-au venit banii pe anul acesta. Ne-au fost repartizați 25.000 de euro pentru 2015, de la Ministerul Culturii, dar încă n-au ajuns la noi. Vor mai dura lucrările, depinde cum vin banii. Sunt foarte mulți turiști, am fost solicitată, dar nu puteam să-i primesc în lipsa unui cadru legal de funcționare ca pensiune. Acum intrăm în normal, să se plătească și cazarea și masa, căci până acum primeam doar donații din partea sașilor“, ne arată ea. Produsele de pe masa turiștilor vor fi obținute, în cea mai mare parte, din gospodăria proprie. Iar oaspeții se pot implica în treburile gospodărești.










Colaborare bună cu GAL PM

Proiectul Marianei Rempler, „Modernizarea și reparația ușilor, geamurilor și a tuturor instalațiilor (în vederea schimbării de destinație din casă parohială în pensiune agroturistică)“, a fost depus pe GAL Podișul Mediașului și este finanțat în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităților turistice, Axa III - Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale din Planul Național de Dezvoltare Rurală. Lucrul la proiect a început în 2012. „Primul dosar ne-a fost refuzat, apoi l-am refăcut, nu am renunțat. În decembrie 2014 am primit răspunsul că proiectul este aprobat. Am fost foarte bucuroasă, după atâta umblătură. A trebuit să merg la Alba Iulia, la Sibiu, acum am ajuns deja la finanțări. Chiar azi am fost la biserică, la Mediaș, am semnat niște documente pentru bancă, să putem plăti constructorul. S-a făcut licitație, cu trei participanți. Firma care a câștigat licitația este firma care lucrează și la biserică, Atlas-Cons SRL, de la Sibiu. Deocamdată încă nu mi s-a decontat nimic. Am fost astăzi la bancă și mi-am deschis încă două conturi în care să îmi vină finanțarea de 85 la sută și TVA-ul. Eu am plătit deja firmei o parte din cei 15 la sută care înseamnă cofinanțarea proprie pentru lucrările care s-au executat și TVA-ul. Cu GAL-ul am lucrat foarte bine, ne-au consiliat, am participat și la toate adunările, la Ațel, la Moșna, peste tot unde am fost invitată am participat, că mai înveți câte ceva, mai auzi, de la unul, de la altul, cum procedează. M-am dus, bineînțeles, pentru că era în folosul meu, eu n-am mai făcut așa ceva. Chiar foarte drăguți sunt oamenii de la GAL“, este de părere proprietara pensiunii.


Cinstea, pe primul loc

„Eu am fost implicată destul de mult, fiindcă peste tot m-am dus eu cu actele, chiar și când erau respinse. E greu până te lupți cu birocrația, dar până la urmă oamenii înțeleg și sunt drăguți și treaba merge. Trebuie să și faci ceea ce ți se cere. Eu mereu spun asta: noi suferim din cauza altora care au luat bani și nu au făcut ce trebuia. Nu e bine să faci așa ceva, pentru că din cauza asta ne pierdem credibilitatea. Pe mine asta mă enervează. Trebuie să fii cinstit: asta pot, asta nu pot! La mine, s-a văzut deja că nu am mințit. Au fost în control să vadă dacă am tot ce îmi trebuie pentru agropensiune. Au filmat grădinile, au filmat porumbul pe care-l am, pentru că eu îmi cresc și porcii și păsările și legumele și tot ce trebuie în gospodărie. Eu le-am spus clar: ce scrie în proiect, aia va fi făcut. La mine pot să vină în control la orice oră din zi sau din noapte, să vadă că nu se face nimic altceva. Aștept să mai vină, să vadă lucrările care s-au făcut deja, plus ce se va face de acum încolo“, explică Mariana Rempler.

Mariana REMPLER | proprietar pensiune: „Vin chiar foarte mulți vizitatori, mai ales când se face vreme bună. Vin tot mereu. Și multe grupuri. De exemplu, ghizii știu deja de degustările din Turnul Slăninilor. Următoarea o vom organiza pe 24 iulie. Am foarte multe grupuri care vin pe ruta Sighișoara - Biertan - Moșna, mai ales că acum e drumul foarte bun. Ceea ce mă bucură. Și anul trecut erau destui turiști, dar acum deja vin foarte mulți.“

Proiecte pe GAL PM în comuna Moșna

Comuna Moșna a câștigat, prin Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului (GAL PM), aproape o jumătate de milion de euro, prin nouă proiecte cu finanțare nerambursabilă pe PNDR, axa IV LEADER. „Noi, Moșna, suntem chiar pe locul întâi dintre toate localitățile de pe teritoriul GAL PM, dacă luăm în considerare și proiectele realizate de întreprinzătorii privați. Sigur, e destul de multă muncă până se aprobă proiectele, apoi trebuie să respecți procedurile de licitație, prețurile, trebuie să ai în vedere niște reguli și nu poți să treci peste niște pași obligatorii. Însă realizările rămân și efortul merită“, este de părere primarul Eugen Roba.
  • Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor contractate: 484.328 euro
  • Măsura 112: două proiecte, valoare nerambursabilă: 48.000 euro
  • Măsura 312: un proiect, valoare nerambursabilă: 7.184 euro
  • Măsura 313: patru proiecte, valoare nerambursabilă: 317.744 euro
  • Măsura 322: două proiecte, valoare nerambursabilă: 111.400 euro


GAL Podişul Mediaşului - în cifre

Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală (GAL) Podişul Mediaşului“ a fost înfiinţată ca organizaţie de cooperare public - privată reprezentând teritoriul a 13 comune din judeţul Sibiu și o comună din județul Mureș, pentru a participa la programele de dezvoltare rurală durabilă şi pentru a conecta autorităţile publice cu reprezentanţii societăţii civile, ai sectorului economic privat şi ai comunităţilor locale. Sediul GAL Podișul Mediașului se află în comuna Ațel, nr. 76.

Membri: 59, publici și privați
Misiune: dezvoltarea teritoriului Podișul Mediașului
Populație: 46.646 locuitori
Comunități locale membre în GAL:
Alma, Ațel, Axente-Sever, Bazna, Blăjel, Dârlos, Dumbrăveni, Hoghilag, Micăsasa, Moșna, Șeica Mică, Târnava, Valea Viilor, Viișoara

Implementarea strategiei de dezvoltare locală
a teritoriului Podișul Mediașului
În perioada 2012-2015, GAL PM implementează strategia de dezvoltare a teritoriului, urmărind să finanțeze o serie de proiecte publice și private care vor contribui la atingerea obiectivelor agreate la nivelul teritoriului.
Contracte de finanțare semnate: 57
Valoare totală a contractelor: 2.333.768.00 euro

Când vor fi disponibile fonduri pentru finanțarea unor noi proiecte?
În perioada următoare, GAL Podișul Mediașului se va implica în elaborarea unei noi strategii de dezvoltare, care va fi supusă aprobării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  
Aprobarea strategiei va deschide oportunitatea accesării de către GAL a unui fond alocat finanțării de proiecte LEADER  în perioada de programare 2014-2020.  
În procesul de elaborare a noii strategii vor avea loc consultări publice și întâlniri cu cetățenii comunelor membre în GAL și ai orașului Dumbrăveni, astfel încât noul plan strategic să reflecte realitățile identificate la nivelul comunităților locale și, implicit, să fie alocate fonduri pe măsurile de finanțare care prezintă interes pentru locuitori.