luni, 27 octombrie 2014

Publicat la 16:30:00 de Redacţie

Pionierat și performanță culturală în Mediașul secolelor XIX-XX

Peste 20 de organizaţii diferite, unele româneşti, dar majoritatea săseşti, animau viața culturală, sportivă și mondenă a Mediașului la sfârşitul secolului XIX-lea şi începutul secolului XX. Despre activitatea și importanța lor aflăm amănunte de la Viorel Ștefu, muzeograf în cadrul Muzeului Municipal Mediaș.


Monitorul de Mediaș și Asociația Culturală „Mediașul Nostru“ vă prezintă istorii inedite din viața orașului.

Monitorul de Mediaș: Care era statutul Mediaşului la sfârşitul secolului XIX-lea şi începutul secolului XX?
Viorel ȘTEFU: Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se constată o emancipare crescândă a societăţii transilvănene, pe fondul unui amplu proces de modernizare, cauzată de influenţele venite din ţările Europei Occidentale. Se poate afirma că acest proces a determinat numeroase modificări atât pe plan politic, economic şi social, dar începe să fie tot mai vizibil şi pe tărâm cultural. La fel se întâmplă şi în cazul Mediaşului, care în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea se racordează tot mai mult la tendinţele vremii. Asistăm în această perioadă la o serie de manifestări cu caracter cultural cu totul inedite pentru un oraş cum era Mediaşul la sfârşitul secolului al XIX-lea. În ultimele decenii s-a dezvoltat conceptul de „hrănire spirituală prin cultură“, dar, raportându-ne la epocile trecute, lucrurile trebuiesc privite din alte puncte de vedere. De cele mai multe ori, în organizarea unor asemenea evenimente, primau ideile conceptuale legate de exprimarea identităţii naţionale, de o păstrare a tradiţiilor moştenite din vechime, aflate acum în faţa provocărilor cauzate de evoluţia societăţii în ansamblul său, şi abia după aceea se urmărea delectarea publicului.
Însă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, burgul de pe Târnava Mare era un oraş aflat în plină ascensiune industrială. Pe fondul dispariţiei vechilor bresle meşteşugăreşti, Mediaşul a beneficiat de înfiinţarea a numeroase ateliere meşteşugăreşti şi fabrici care au impulsionat societatea medieşeană din aceea perioadă. 

Expoziția de artă organizată de Anton Zeiler (1910)

Din punct de vedere cultural, Mediaşul nu se putea totuşi compara cu marile centre urbane ale Transilvaniei, precum Sibiul, Clujul sau Braşovul, dar treptat se va ralia influenţelor venite dinspre Occident şi va reuşi, de multe ori, să facă faţă cu succes sau chiar să se impună pe „scena” cultural-sportivă a acestei zone. Acest fapt s-a datorat în primul rând oamenilor, deschişi către nou, cu o anumită educaţie „europeană”, dar şi existenţei pe plan local a numeroase organizaţii şi asociaţii civile. 

Monitorul de Mediaș: Viaţa culturală a fost însufleţită de membrii asociaţiilor din burg. Care au fost printre cele mai active?
Viorel ȘTEFU: După cum menţionam anterior, un aport considerabil în dezvoltarea cultural-ştiinţifică sau sportivă a societăţii medieşene din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea a fost facilitată de existenţa a numeroase asociaţii. Multe dintre acestea au fost înfiinţate şi au funcţionat doar pe plan local, dar existau şi astfel de organisme care aveau o răspândire pe întreg teritoriul Transilvaniei, dar care aveau filiale şi la Mediaş. Printre astfel de asociaţii putem aminti Asociaţia pentru Studiul Transilvaniei (înfiinţată în anul 1840), Asociaţia pentru Studierea Ştiinţelor Naturale (1843), Asociaţia pentru Transilvania „Gustav Adolf“ (1861), Secţiunea Mediaş a Societăţii Carpatine Ardelene (1906) şi multe altele. Pe plan local, s-au remarcat în primul rând cele din domeniul cultural-sportiv, mult mai active şi mai vizibile prin acţiunile desfăşurate. Cele mai vechi au fost Asociaţia de Muzică şi Asociaţia de Gimnastică, ambele înfiinţate în anul 1847. Altele demne de menţionat sunt Asociaţia Agronomia a elevilor de la Şcoala Agricolă (1872), Asociaţia Patinatorilor (1881), Asociaţia Calfelor (1883), Despărţământul Mediaş al ASTREI (1890), Asociaţia Meşteşugarilor (1892), Clubul Cicliștilor (1894), Grupul Octett (1896) sau multe altele. Putem aprecia că în această perioadă la Mediaş funcţionau peste 20 de organizaţii diferite, atât româneşti, dar mai ales săseşti.

Concert al Asociaţiei de Muzică din Mediaş (1926),
director muzical - Hans Wendel Hammerstedt. După Drotloff, Schuster 2009

Monitorul de Mediaș: Un adevărat promotor al sportului şi muzicii din perioada aceea a fost Adolf Haltrich. Ce trebuie să știe medieșenii despre această personalitate complexă?
Adolf Haltrich
Viorel ȘTEFU: Adolf Haltrich face parte dintr-o categorie de medieşeni cu totul şi cu totul aparte. A fost o figură pitorească, cum îl numesc unii cercetători. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - el fiind născut în anul 1868 -, va începe o lungă călătorie de ucenicie, care avea să-l poarte prin Austria, Germania, Elveţia şi Italia. 
După întoarcerea la Mediaş, în anul 1893, îşi deschide un mic atelier pentru reparaţii de biciclete, care mai târziu se va transforma şi va evolua într-un renumit atelier mecanic, inclusiv pentru automobile. Tot la Mediaş, Adolf Haltrich pune bazele unei fabrici de cărămidă, care nu va avea o viaţă foarte lungă, dar deschide şi un spaţiu destinat reprezentaţiilor permanente de teatru şi cinematograf. Cu toate aceste iniţiative antreprenoriale, Adolf Haltrich s-a remarcat îndeosebi datorită laturii sale sportive, fiind unul dintre pionierii ciclismului medieşean, sport cu care intră în contact la Berlin în cursul anului 1891. Deci iată că avem o dovadă clară şi de necontestat asupra influenţei occidentale asupra Mediaşului din aceea perioadă. În oraşul natal, este nevoit să facă faţă, pentru început, ironiilor concetăţenilor săi, care-l priveau încălecat pe bicicletă ca pe un ciudat, însă entuziasmul său şi spiritul de iniţiativă vor duce la înfiinţarea Asociaţiei Medieşene de Ciclism, în anul 1894.
Într-o notă autobiografică, Haltrich menţionează că „am fost un pionier fanatic în toate domeniile sportului pentru tineretul aflat în creştere. Am construit singura pistă de ciclism având curbe supraînălţate din întreaga Transilvanie (la Mediaş - n.n.), un patinoar cu primele lămpi cu arc, două terenuri de tenis şi [...] un teren de fotbal modern“. 
Pe lângă intensa şi neobosita activitate sportivă, încununată cu numeroase succese, Adolf Haltrich nu îşi neglijează nici latura artistică, prin urmare din anul 1896 îl regăsim ca membru fondator al grupului de muzică - Octett, cu care a susţinut numeroase spectacole şi concerte, spre deliciul publicului medieşean.

Grupul Octett, la înfiinţarea sa în anul 1896. După Drotloff, Schuster 2009
Grupul Octett, în anul 1926, la sărbătorirea a
30 de ani de existenţă. După Drotloff, Schuster 2009

Monitorul de Mediaș: Pe vremea aceea, nu erau un lucru neobișnuit chiar spectacolele de operă şi operetă pe scena medieşeană.
Viorel ȘTEFU: Beneficiind de existenţa pe plan local a unor organizaţii precum Asociaţia de Muzică şi Oktett, spectacolele devin o obişnuinţă pentru medieşeni. În fiecare an, erau susţinute mai multe concerte, la care se adăuga marele bal anual al asociaţiei.

Spectacol de operă - reproducere
după Drotloff, Schuster 2009
Spectacol de operă la începutul
sec. al XX-lea.
După Drotloff, Schuster 2009

De asemenea, erau invitate să susţină spectacole numeroase organizaţii din alte oraşe, cum a fost concertul de operă susţinut de Asociaţia de Muzică din Sibiu, în anul 1885, care este considerat primul eveniment major de acest gen de la Mediaş. În stagiunea din 1895-1896 a avut loc prezentarea operei „Die Trompeter von Säckingen“ de Victor Nessler. Trei ani mai târziu, la 13 mai 1899, va avea loc premiera celei mai importante opere medieşene, scrisă de către Hermann Kirchner, „Der Herr der Hann“, care va înregistra un succes răsunător, fiind pusă în scenă până la începutul anilor ’30 ai secolului trecut. Doar în primul an de la apariţie au avut loc şapte prezentări ale operei doar pe plan local, într-un oraş care nu cuprindea mai mult de 7.500 de locuitori. Cu ocazia concertului de Crăciun, din 26 şi 27 decembrie 1902, este pusă în scenă la Mediaş prima operă de W. A. Mozart, „Răpirea din serai“, avândul ca dirijor pe Hans W. Hammerstedt. La 4 aprilie 1904 va avea loc primul concert instrumental pentru pian şi orchestră, în cadrul căruia invitat special a fost pianistul Lony Klein.

Concert de operă susţinut de
Asociaţia de muzică din Mediaş (1909).
După Drotloff, Schuster 2009

Astfel, până în anii care au urmat Primului Război Mondial, pe scena medieşeană au avut loc peste 50 de concerte de operă şi operetă cu un repertoriu deosebit de amplu, fiind o activitate extrem de bogată şi de fructuoasă depusă de către soliştii asociaţiei de muzică din Mediaş. Un fapt extrem de interesant şi demn de luat în seamă, este implicarea localnicilor în aceste spectacole. Pentru că „artiştii” proveneau din aproape toate sectoarele societăţii medieşene: profesori, elevi, medici, literaţi, oameni politici, jurişti, muncitori etc. Contau talentul, dar mai ales implicarea.

Concert susţinut de Asociaţia de Muzică din Sibiu
la Mediaş (1885). După Drotloff, Schuster 2009

Întâlnirea asociaţiilor transilvănene la Mediaş

Unul dintre cele mai importante evenimente culturale care putea fi găzduit de către un oraş transilvănean erau Zilele Reuniunilor (Vereinstagen). La Mediaş, acest eveniment a fost organizat de mai multe ori, fiind menţionat încă din anul 1862. În cursul anului 1912, el s-a desfăşurat în luna august şi au luat parte, ca de obicei, unele dintre cele mai importante asociaţii săseşti, precum: Asociaţia „Gustav Adolf“, Asociaţia pentru Studiul Transilvaniei, Asociaţia „Sebastian Hann“, Asociaţia de Educaţie a Femeilor, Asociaţia Medicilor Saşi din Transilvania, Asociaţia Femeilor Evanghelice, Ordinul Bunilor Templieri sau Liga Studenţilor Saşi din Transilvania.

Adunarea generală a Asociaţiilor Săseşti la Mediaş,
Vereinstagen, 1912. Arhiva Muzeului Municipal Mediaș

Aceste evenimente demonstrează la ora actuală capacitatea şi tenacitatea de care au dat dovadă medieşenii de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea continuă şi prosperarea vieţii culturale a micului burg de pe Târnava Mare.

A consemnat Mircea HODÂRNĂU
    Trimite prin e-mail