sâmbătă, 31 mai 2014

Publicat la 16:26:00 de Redacţie

Profesorul Jörn Fischer a coordonat un studiu socio-ecologic despre prezentul și viitorul Transilvaniei de sud: “Aș investi în oameni”

Un grup de opt experţi de la Universitatea Leuphana din Lüneburg, Germania, a studiat sudul Transilvaniei din 2011 şi până în prezent. Obiectivul a fost înţelegerea schimbărilor sociale, economice şi de mediu din regiune, dar şi modul în care acestea ar putea fi gestionate. Concluziile studiului şi oportunităţile zonei au fost prezentate la Biblioteca Municipală “Stephan Ludwig Roth”, iar reporterii Monitorului de Mediaș au stat de vorbă cu profesorul care a coordonat studiile.


Monitorul de Mediaș: De ce aţi ales România?
Jörn Fischer: Am ales sudul Transilvaniei pentru că este probabil cea mai interesantă zonă din toată Europa, atât din punct de vedere al bogăţiilor naturale, cât şi culturale. Aici s-au petrecut foarte multe schimbări sociale, demografice şi politice în ultima vreme şi a fost foarte interesant să aflăm cum aceste schimbări ar putea să fie direcţionate astfel încât viitorul, calea aleasă, să fie profitabil atât pentru localnici, cât şi pentru ecosistem. 

Monitorul de Mediaș: Ce ne puteţi spune despre cei patru ani de cercetare?
Jörn Fischer: Am avut o experienţă foarte interesantă. Am cercetat atât partea ecologică, cât şi cea socială. În domeniul ecologiei am analizat plante, animale, fluturi, urşi, iar pe partea socială ne-a interesat foarte mult să aflăm cum văd oamenii viitorul acestor peisaje. Prin peisaje înţelegem atât terenul, cât şi oamenii. Ne-a interesat să vedem care dintre aceste traiectorii pentru viitor ar putea fi mai favorabile pentru un număr cât mai mare de oameni, dar şi pentru natură, care ar trebui să îşi păstreze biodiversitatea. 

Monitorul de Mediaș: Care consideraţi că este traiectoria principală pentru regiune?
Jörn Fischer: Am încercat foarte mult să nu le spunem oamenilor care este direcţia cea mai bună, am încercat să le însufleţim această dorinţă de a alege singuri, de a judeca care sunt consecinţele, ce câştiguri şi ce pierderi ar avea dacă ar adopta una dintre traiectoriile de dezvoltare. Primul pas ar fi să se gândească ce traiectorie de dezvoltare ar fi mai bună pentru ei, al doilea pas ar fi să se gândească cum pot să ajungă acolo, care sunt micii paşi ce trebuie făcuţi. Noi le-am sugerat să păstreze atât diversitatea vieţii economice, cât şi pe cea a potențialului natural. Asta ar fi una dintre cele mai bune soluţii. Spre exemplu, ne-am gândit la nişte ocupaţii de nişă, cum ar fi agricultura organică sau turismul cultural, care ar putea să meargă foarte bine în această regiune.



Monitorul de Mediaș: Dacă ar fi să investiţi în această regiune, unde anume aţi face-o şi în ce anume?
Jörn Fischer: De-a lungul cercetării noastre şi mai ales a exerciţiului de planificare de scenarii, am ajuns la concluzia că există două mari axe care vor influenţa viitorul acestei regiuni. Una este legată de politicile externe sau politicile europene, în privinţa cărora localnicii nu pot face mare lucru, iar a doua axă este cea legată de abilitatea lor de a lucra împreună. Deci, eu aş investi în ceea ce noi, cercetătorii, numim capital social, prin care se înţelege acea coeziune dintre membrii unei comunităţi, abilitatea lor de a ajunge la un consens, de a colabora, astfel încât soluţia găsită să fie favorabilă cât mai multor membri. Capitalul social găseşte şi soluţii pentru a trece peste diferitele conflicte dintre membrii unei comunităţi.

Monitorul de Mediaș: Ce v-a plăcut cel mai mult în Transilvania?
Jörn Fischer: Cel mai mult m-a frapat faptul că oamenii din această regiune au reuşit să nu distrugă natura, spre deosebire de multe alte locuri din Europa. În al doilea rând, m-a impresionat faptul că oamenii au în continuare multe cunoştinţe despre mediul înconjurător care în alte locuri s-au pierdut. Ei sunt conştienţi atât de beneficiile, cât și de deserviciile pe care le pot avea de la natură. 

Monitorul de Mediaș: Când vom putea putea rezultatele studiului într-o carte?
Jörn Fischer: Noi ne scriem concluziile chiar acum. De obicei publicăm în jurnale de specialitate care se adresează altor cercetări şi care pentru publicul larg ar fi destul de inaccesibile din punct de vedere al limbajului destul de tehnic. Avem însă şi alte modalităţi de împărtăşire a informaţiilor, cum ar fi pagina noastră de Facebook, “Peisaje sustenabile”. Urmează să scriem şi un volum mai amplu care să includă toate concluziile la care am ajuns.

A consemnat Alex PÎNTEA


    Trimite prin e-mail