vineri, 23 mai 2014

Miza europarlamentarelor

Două treimi dintre români nu știu cu ce se ocupă eurodeputații și care e rostul Parlamentului European. De la Mediaș la Bruxelles e cale lungă, însă alegerile care bat la ușă ne privesc direct pe fiecare dintre noi. Atâta timp cât legislația europeană are prioritate în fața celei naționale, deciziile Parlamentului European influențează fiecare aspect al vieții de zi cu zi, de la ratele la bănci și până la tăierea porcului de Crăciun.


Autor: Aurelian LUNGU

Tot mai multe voci susțin introducerea votului obligatoriu. O măsură care i-ar responsabiliza mai bine și pe românii pentru care Europa înseamnă doar un „bau-bau“ care ne impune reguli. Oportunitatea de a schimba în bine viitorul României stă în mâinile celor 32 de eurodeputați cărora, duminică, le vom încredința mandatele. Cetățenii din cele 28 de state ale UE sunt așteptați la urne, în această săptămână, pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European pentru noua legislatură. Suntem de șapte ani cetățeni europeni cu drepturi depline, însă un sondaj recent realizat de INSCOP arată că doar 68,6% dintre români se consideră cetățeni europeni și 27,7% nu își atribuie această calitate. 

Stânga nu a adus bunăstarea

Acum doi ani, românii au mers pe mâna USL, dar schimbarea mult-trâmbițată nu a adus beneficiile la care toți sperau. Pentru Mediaș, politica economico-socială dusă de actuala guvernare se traduce prin finanțări amânate pe termen nedefinit, o șosea de centură care arată bine doar pe hârtie, pierderea pas cu pas a companiilor-fanion Romgaz și Transgaz, investitori descurajați, șomaj. Chiar și tradiția sportivă care a dus faima Mediașului în Europa este pe cale să dispară - fotbaliști neplătiți cu lunile, antrenori care părăsesc echipele, Turneul Regilor mutat la București marchează cel puțin tot atâtea semnale de alarmă. Salariile sunt în continuare blocate, numărul taxelor noi se apropie de 40, puterea de cumpărare a scăzut cu circa 20 la sută în ultimii doi ani. Departe de imaginea „tigrului Europei“ pe care încearcă să o impună actuala putere. În aceste condiții, scrutinul de duminică poate aduce revenirea dreptei și întoarcerea pe calea europeană.

42 de secții

Deși ultimul recensământ indică o populație a Mediașului de 44.000 de locuitori, pe listele electorale permanente figurează 50.000 de persoane care ar putea vota, duminică, la alegerile pentru Parlamentul European, din cauză că persoanele plecate în străinătate nu pot fi radiate din evidenţe fără un act care să ateste că domiciliază în alte parte. Alegătorii pot consulta aceste liste până vineri, 23 mai, pentru a verifica dacă sunt incluşi şi dacă informaţiile sunt corecte. La nivelul municipiului au fost delimitate 42 de secţii de votare, dintre care una în satul aparţinător Ighişul Nou. Biroul Electoral Județean va fi prezidat de judecătorul Andrei-Vlăduț Sebeșan, de la Tribunalul Sibiu, locțiitorul acestuia este judecătorul Ilie Verza, iar membri sunt: Dumitru Șomandră, Dana Claudia Kutcher, Claudiu Valentin Zăgan (PDL), Marius-Ion Oltean (PNL), Alexandru-Nicolae Răducan (PRM), Anca-Maria Suciu (alianța electorală PSD-UNPR-PC), Ildiko Marton (UDMR), Dumitru Iorga (PMP), Ioan Ciprian Poplăcean (Forța Civică), Viorel Cordoș (Partidul Dreptății Sociale), Mirela Caragea (PNȚCD) și Ioana Luminița Ranga (Partidul Alternativa Socialistă).

USL bate tot. Cui îi ajută?

Ca și număr de mandate, România este a șaptea forță din Legislativul european. Oportunitățile, dar și riscurile sunt pe măsură. În loc să promoveze teme europene, partidele politice s-au întrecut în atacuri. Alegerile europarlamentare sunt, mai ales pentru cei aflați în arcul guvernamental, o ocazie de a-și măsura capitalul electoral în perspectiva scrutinului prezidențial de la finalul acestui an și mai departe, a „generalelor“ din 2016. Alianţa electorală PSD-UNPR-PC se plasează pe primul loc în preferinţele românilor pentru alegerile europarlamentare, potrivit rezultatelor sondajului naţional efectuat de Centrul de Studii și Cercetări Infopolitic, desfăşurat în perioada 12-14 mai, invocate de biroul de presă al organizației județene PSD Sibiu, un procent de 41 la sută dintre respondenţi afirmând că, în duminica alegerilor pentru Parlamentul European, ar opta pentru candidaţii alianţei. Din rândul marilor partide, PNL este creditat cu 15 la sută din intențiile de vot și PDL cu 12 procente.

Bătaia pe voturi

15 formațiuni politice și opt candidați independenți încearcă să obțină mandate de europarlamentar la alegerile din 25 mai. În confruntarea electorală au intrat candidați ai Alianței electorale PSD-UNPR-PC, PNL, UDMR, PDL, Partidului Poporului - Dan Diaconescu, Partidului Mișcarea Populară, PNȚCD, Forța Civică, Partidului Alternativa Socialistă, Alianței Naționale a Agricultorilor, Partidului România Mare, Partidului Verde, Partidului Noua Republică, Partidului Dreptății Sociale și ai Partidului Ecologist Român, dar și independenții Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Costea Peter, Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Tițian, Mircea Diaconu, Valentin Dăeanu și Dănuț Liga.


Suntem sau nu cetățeni europeni?

69% dintre români se consideră mai degrabă neinformați cu privire la activitatea Parlamentului European, iar 68,4% - în ceea ce privește activitatea europarlamentarilor români, se arată într-un sondaj INSCOP Research realizat la comanda cotidianului „Adevărul“. De cealaltă parte, doar 26,9% dintre cei intervievați se consideră mai degrabă informați în privința activității europarlamentarilor români și 26%, în cazul activității Parlamentului European. 41,5% dintre respondenții sondajului INSCOP consideră că integrarea României în UE nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje, față de 33,9%, care credeau acest lucru la sondajul din aprilie 2013. Pe de altă parte, 35,2% dintre respondenții cercetării consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje, față de 35% în sondajul realizat în aprilie 2013.  Sondajul a fost realizat în perioada 1 - 7 mai 2014 pe un eșantion de 1.056 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, iar tipul eșantionului este multi-stratificat, probabilistic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Responsabilitatea pentru conţinutul mesajului vă aparţine. Comentariile care conţin expresii vulgare, injurioase, incită la ură, violenţă sau nerespectarea legii nu vor fi acceptate.